Povestea de succes a unui brand românesc: atelierul-şezătoare în care se reinventează zestrea românească

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un atelier-şezătoare în care lucrează bătrâne iscusite din inima Făgăraşului aduce bucurie în sufletele oamenilor. Zestrea creată de brand-ul Mândra Chic spune poveşti despre pânze vechi, cusute de mână şi uitate în cufărul bunicilor.


Mesajele brodate pe tricouri, pernuţe, broşe, săculeţi au făcut înconjurul lumii, după ce Alina Zară Prunean, o tânără întreprinzătoare, a avut ideea reinterpretării broderiilor de pe pânzele din ţara Făgăraşului. Prin creaţiile sale, încearcă să ducă mai departe poveştile şi simbolurile locului, prin sprijinirea comunităţii locale.

Obiectele de inspiraţie folclorică: tricouri cu aplicaţii de pânză, cusături şi vorbe din popor, şorţuri gătite cu ţesături şi cuvinte îmbucurătoare, perne decor, cărţi poştale cu poveşti şi multe alte lucruri faine aduc bucurie nu doar celor care le poartă, ci şi celor care le creează.

image

“Poate cea mai mare bucurie este aceea că bătrânelor noastre, după ani întregi în care nimeni nu mai dădea doi bani pe migala cu care făceau ele dantele, ţesături sau cusături, le-a venit rândul să se bucure de faptul că lucruşoarele făcute de mâna lor sunt “la mare modă”!”, începe Alina Zară Prunean povestea de success pe care ţesut-o cu drag, mult suflet şi cu ambiţia de a readuce în prim-plan produsele autentice româneşti.

Produsele Mândra Chic constau în tricouri, perne, şorturi şi săculeţi de bucătărie, care sunt create prin aplicarea de pânze vechi sau nou create şi texte brodate din cultura populară veche sau contemporană

Omagiu adus bunicii

Povestea a început să fie scrisă cu migală şi multă pasiune în urmă cu 8 ani. Mândra Chic a devenit atunci un atelier-şezătoare / întreprindere socială,  în cadrul Muzeului de Pânze şi Poveşti din satul Mândra,  Ţara Făgăraşului, în care este creată zestre contemporană românească.

“Este un proiect omagiu adus bunicii, mama Ruţă, început încă din copilăria noastră, în care am crescut alături de ea, pe lânga războiul de ţesut şi am început să învăţam câte ceva despre zestre, simboluri, adaptări cu rost şi rânduială, respect. Când s-a prăpădit i-am trimis suveica de la război prin lume. La această oră proiectul este foarte des catalogat drept “unul dintre cele mai duioase proiecte internaţional de călătorie” şi are în portofoliu peste un milion de kilometri. Apoi am creat câteva tricouri cu pânze ţesute de mama Ruţă şi un muzeu dedicat ei şi comunităţii din care face parte. Şi pentru că este o poveste sinceră, autentică şi corect adaptată vremii, a prins aripi”, explică Alina Zară Prunean.

Campanie de recuperare a pânzei

Broderiile sunt realizate cu multă migală, cu credinţă, dar şi cu ambiţia de a arăta lumii un colţ românesc care nu s-a pierdut în negura vremurilor, care nu a fost sufocat de produse ieftine şi de mântuială care au invadat România. Munca de creaţie este una detaliată, făcută cu simţ de răspundere, cu dorinţa de a crea ceva unicat.

image

“Am început cu câteva pânze ţesute de mama Ruţă, apoi am demarat o campanie de recuperare a pânzelor vechi din poduri, dulapuri bătrâne, pivniţe sau de prin casele dărâmate din satele întâlnite în cale (cele în stare bună le-am adunat în colectii, la Muzeul de Pânze şi Poveşti, iar din cele în stare proastă am extras bucăţele cărora le-am dat viaţă nouă), apoi am început să facem trocuri. 

image

Am sfătuit oamenii să îşi aducă bucăţi din zestrea proprie, tricoul lor capatand astfel o şi mai mare valoare sentimental. La schimb pe tricou primeam câte o plăsuţă de pânze pe care le foloseam pe tricourile celor care nu au zester. Apoi am inceput să recreâm pânze după modele vechi: cusături sau dantele”, spune iniţiatoarea proiectului.

12 femei pricepute la brodat şi cusut dantele

Lucrurile fabuloase care au ajuns peste tot în lume ies din mâinile a 12 femei pricepute de la Mândra şi de la Sălaj. “În ceea ce priveşte realizarea aplicaţiilor, cusături sau dantele, timpul de lucru este cuprins între 3-4 ore şi ajunge si la 20-25. Depinde de complexitate.  Aşa se explică foarte uşor, cui este dispus să asculte şi să înţeleagă, justificarea preţului. Nu povestim aici despre cât de mulţi bani se duc la stat în toata povestea asta legala din toate punctele de vedere”, spune Alina Zară Prunean. Tricourile personalizate costă între 158 şi 200 de lei,  depinde de cât de complicat de realizat este broderia.

image
“Aplicaţiiile sunt din colecţia noastră cu pânze recuperate, din pânzele primite la schimb pe tricouri sau din cele create în atelier. Altele sunt româneşti, de la Tălmaciu. Tricourile nu sunt romanesti, la noi nu se produce bumbac. Căutăm furnizori de materie prima bună în întreaga lume. Am insistat să cream tricouri, chiar dacă produsul nu mai este sută la sută romănesc, deoarece sunt cele mai populare piese vestimentare în întreaga lume. Produsul final este Făcut în România.  Noi am pus o amprentă românească pura, creând astfel Romanian T shirt, care a ajuns în toate colţurile lumii. Pe viitor ne propunem realizarea cămăşii în T de pânză (T shirt). Pânza pentru perne sau trăistuţe, şorţuri sau suporturi de farfurii o luăm de la fabrico româneşti de la Iaşi sau de lângă Bucureşti, explică Alina Zară.
image

Proiect cu rânduială bună şi rugăciune

Începută ca o pasiune, cu doar câteva sute de lei, afacerea Alinei zară Prunean, absolventă a Facultăţii de Artă de la Bucureşti, actorie la clasa profesorilor Catrinel Dumitrescu şi Emil Hossu, Mândra Chic a ajuns o poveste care a cucerit lumea, “un proiect crescut pas cu pas, cu rânduială bună şi rugăciune, aşa cum am învăţat acasă”, spune tânăra.



Produsule create au ajuns numaidecât la inima publicului, pentru că sunt făcute cu dichis, autentice. “Am observant că oamenilor le este un dor teribil de autentic, de românesc, de acasă. Noi alinaăm aceste doruri cu o colecţie inedită de piese de zestre contemporană: tricouri cu aplicaţii de pânze cusute manual şi vorbe brodate mecanic, perne décor, trăistuţe, şorţuri de bucătărie, broşe, suporturi textile de farfurii şi alte dichisuri pentru trup sau casă”, explică Alina Zară Prunean.

image

Din mamă în fiică

La realizarea ineditei colecţii au pus muncă şi suflet, alături de Alina mai multe persoane dragi. Sora sa, Ioana Zară, care este director de producţie şi livrare, mama Elisabeta şi mătuşa Aurica care fac de toate, Lili care este şef peste maşinile de cusut şi un excelent meşter croitor, mama Ana care are înspre 90 de ani şi fiica ei, Livia, care fac cele mai frumoase dantele din lume. În grupul de lucru de la Sălaj, Alina este profesor de franceză, Octavia este inginer şi lucrează într-o corporaţie, Marcela este economist, doamna Hodiş şi doamna Borhidan sunt pensionare, doamna Eva este meşter popular.     



Prima colecţie, la Cărtureşti

image

Mândra Chic nu a fost gândit ca un business. În primii ani a funcţionat la nivel de pasiune, investiţia fiind de aproximativ câteva sute de lei, bani folosiţi la realizarea primei colecţii capsulă, creată pentru proiectul ROD (Romanian Design) al celor de la Cărtureşti. De aici a început firesc dezvoltarea afacerii.


“Anca Dănilă a văzut un tricou de-al nostru şi ne-a rugat să facem şi pentru Cărtureşti o colecţie. La început am refuzat, apoi am acceptat şi aşa a început să prindă contur Mândra Chic. Tot ce s-a realizat de la acea primă colecţie până astăzi s-a susţinut exclusiv din atelier. Am crescut pas cu pas, fără absolut niciun efort financiar! Şi reinvestim mai bine de 80 la sută din profit în cresterea proiectului,  crearea Muzeului, ateliere şi tabere pentru copii şi alte proiecte comunitare”, spune iniţiatoarea afacerii.

image

Cât costă produsele şi unde le găsiţi

Produsele se pot găsi la Carturesti şi o serie de concept storuri atent alese din ţară, la salonul de arta molDeco din Chişinău, pe site-ul www.mandrachic.ro  şi pe site-ul soţului Alinei, www.coltulromanesc.ro, împreună cu care a creat şi primul kit de suveniruri autentice, româneşti.


Cele mai ieftine produse sunt mândruţele, create în atelierele de vară împreuna cu fetiţe din sat (între 15 şi 25 de lei), cele mai scumpe sunt tricourile sau pernele cu aplicaţii speciale, la care se coase până la 20 de ore (în jur de 200 de lei) sau seturile de suporturi textile de farfurii şi seturile de feţe de masă cu şervete şi dantela de un lat de palmă (intre 250 şi 500 de lei).

image

Mai bine de jumatate din produse pleacă peste tot prin lume. Majoritatea clienţilor sunt români cu dor de casa sau dintre cei care vor să le dăruiască prietenilor străini ceva românesc autentic, contemporan, special.
Brand-ul Mândra Chic mai cuprinde proiectul internaţional de călătorie “suveica Mamei Ruţă în jurul lumii”, care are aproape un milion de km în portofoliu, se află în plină dezvoltare Muzeul de Pânze şi poveşti (constructiv şi colecţii), ateliere şi tabere de vară pentru copii şi turisti, fonduri de educaţie şi dezvoltare locală împreună cu Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului sau Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Locala Agapis Sălaj, pledoarie pentru susţinerea produsului românesc şi a producătorului local împreuna cu Colţul Românesc.

image

Piaţa needucată şi, pe alocuri, săracă

  "Pentru noi toţi acest proiect e ca un copil isteţ şi neastâmpărat, care creşte şi are nevoie de toată atenţia, implicarea, dragostea şi devotamentul nostru! Nu este usor deloc, mai ales că piaţa este needucată şi, pe alocuri săracă si, implicit, nevoită să cumpere produs chinezesc, însă ne încăpăţânăm să rămânem pe acest drum şi să aducem bucurie celor care rezonează cu ceea ce creăm, cu valorile şi principiile noastre, celor care preţuiesc  produsul românesc de calitate, unicat sau de serie foarte mică şi înţeleg valoarea acestuia şi sunt dispuşi să plătească preţul care trebuie plătit ca noi să rezistăm şi ei să ne găsească tot aici, cu poarta deschisă, vară de vară când se pornesc la drum prin Romţnia. Nu cu lacătul pe poartă, aşa cum se întâmpla în mult prea multe cazuri, din păcate!", spune Alina Zară Prunean.  

Vă recomandăm şi:

Fata care reface „din rădăcini“ celebra ie românească. Cât costă o bluză ţesută şi cusută din materiale 100% naturale

Fata care a dat cluburile de fiţe din Bucureşti pe munca la ogor: „Am învăţat de la bunicul că-i mare lucru să fii om“

FOTO Povestea tânărului din Olteniţa care face clădirile „să zâmbească”, după ce a renunţat la Politehnică pentru desen

Studenta la Arhitectură care cântă sâmbăta la nunţi. Reţeta de succes: „Ştiam că nu pot rata, indiferent care ar fi fost condiţiile“

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite