FOTO Casa primului realizator de film românesc, bijuteria arhitectonică a Bărăganului
0
Clădirea emblematică se află situată pe strada 13 Decembrie şi a fost construită înainte de anul 1880. În prezent, aici are sediul Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Călăraşi. Bijuteria arhitectonică a aparţinut unei familii înstărite.
Ana şi Marinache Popescu, negustori de cereale, au avut un singur fiu, Leon. Acesta a scris istoria cinematografiei româneşti, el fiind primul realizator de film. “Independenţa României”. Filmula fost realizat în anii 1911-1912 şi avea ca subiect Războiului de Independenţă al României. Premiera filmului a avut loc la cinematografiul „Eforie“ din Bucureşti. Filmul a fost apreciat în străinătate, fiind difuzat la Budapesta, Viena şi Paris. Leon Popescu a realizat o mare publicitate a filmului şi în Anglia.
Casa, restaurată cu 2,3 milioane de lei
Pentru restaurarea casei care a aparţinut lui Leon Popescu, actualul sediu al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Călăraşi, s-au alocat aproximativ 2,3 milioane de lei, printr-un împrumut guvernamental de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, împrumut contractat pentru restaurarea unor monumente aparţinând Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Refacerea a făcut parte dintr-un program al Ministerului Culturii prin care au fost modernizate Teatrele din Iaşi, Cluj şi Bucureşti, dar şi muzeul Antipa“. Lucrările au constat în modernizarea şi consolidarea sălilor, dar şi a picturilor de pe pereţi, descoperite între timp.
„Pur şi simplu întâmplător am descoperit faptul că Leon Popescu, realizatorul primului film românesc, s-a născut la Călăraşi, şi a fost fiul Anei şi al lui Marinache Popescu“, a spus Sorin Danciu, directorul Direcţiei de Cultură Călăraşi.
Mari actori pe afiş
Regizorul filmului realizat de Leon Popescu a fost Aristide Demetriade, care a şi jucat în film, scenaristul a fost Petre Liciu, Aristide Demetriade şi Constantin Nottara. Producătorii au fost Leon Popescu, Grigore Brezeanu şi Pascal Vidraşcu. Filmul a fost distribuit de Societatea Filmului de Artă Leon Popescu. În distribuţia acestui film au fost marii actori: Aristide Demetriade, în rolul domnitorului Carol I, iar doamna Elisabeta a fost jucată de soţia acestuia, Constanţa.Constantin Nottara a primit rolul lui Osman Paşa. Ţarul Rusiei, Alexandru al II-lea a fost interpretat de priceputul machior al Teatrului Naţional, Pepi Machauer.
Protagoniştii principali ai filmului, Peneş Curcanul şi soţia lui, Rodica, au fost interpretaţi de către Aurel Athanasescu şi Jeni Metaxa-Doro. Pentru scenele de luptă au fost folosiţi ca protagonişti şi cadre militare, aproximativ 80.000 de oameni. Filmul a fost apreciat în străinătate, fiind difuzat la Budapesta, Viena şi Paris. Leon Popescu a relizat o mare publicitate a filmului şi în Anglia.
7 filme în 1913
Casa de producţie „Filmul de Artă Leon M. Popescu“ a realizat în anul 1913 filmele: „Amorurile unei prinţese“, în regia Mărioarei Voiculescu, filmul „Bastardul“, în regia lui Constantin Radovici, „Răzbunarea“, în regia lui Haralamb Lecca, în colaborare cu trupa teatrală condusă de Marioara Voiculescu. Filmele „Urgia Cerească“, „Spionul“, „Dragoste de marinar“, şi „Viorica“, în regia Mărioarei Voiculescu şi a lui Constantin Radovici, au fost realizate tot de Casa de producţie Leon Popescu.
„Restul e tăcere“
Regizorul Nae Caranfil a început filmările la pelicula „Restul e tăcere“, în 2006. În acest film sunt povestite toate încercătire prin care actorii au trecut în realizarea filmului. Acest film a avut un buget record pentru ultimii 25 de ani, 2,4 milioane de euro. Filmul îi are ca protagonişti pe Marius Florea Vizante (Grigore Brezeanu), Ovidiu Niculescu (Leon Popescu), Ioana Bulcă (Ar. Romanescu), Silviu Biriş (Raoul). „Leon, un moşier local atins de delirurile mesianice şi auto-proclamat patron al Artelor, devine finanţatorul întregii afaceri“, este prezentarea personajului Leon Popescu pe coperta filmului „Restul e tăcere“.
A murit la 53 de ani
Leon Popescu s-a născut la 1864, şi a fost fiul Anei şi a lui Marinache Popescu. Acesta a murit 53 de ani mai târziu, în 1918. Marinache Popescu, tatăl acestuia, un cunoscut negustor de cereale din secolul al XIX-lea a construit casa în care funcţionează sediul Direcţiei pentru Cultură. Clădirea a fost donată în anul 1927 pentru a servi învăţământului şi culturii. Clădirea a fost, de-a lungul timpului şcoală de fete, bibliotecă, şi sediul culturii.
Vă recomandăm şi:
Două monumente istorice din Bucureşti vor fi demolate în mod ilegal
Monument istoric din centrul Chişinăului, demolat şi vândut fără probleme
Monument istoric din 1250 şi semne ale exploatării de sare din vremea ocupaţiei romane, promovate cu un festival de muzică electronică
Se încarcă comentariile...
