Curiozităţi din arhive. Când au văzut pentru prima dată călărăşenii o reprezentanţie de teatru pe malul Borcei

Deşi era un mic târg de pe malul Borcei, Călăraşiul a ţinut pasul cu marilor oraşe. Emanciparea socială şi culturală îşi făcea tot mai mult loc în viaţa oamenilor, la sfârşitul anilor 1800. Câteva curiozităţi din Bărăgan apar în lucrarea „Risipite-30 de ani de activitate publicistică şi editorială”(ed. Agora 2007) a prof.dr. Constantin Tudor.

Prima reprezentanţie de circ a avut loc la Călăraşi în anul 1895, când Manuel Ervant expunea pe un teren viran, situat pe strada Ştirbei Vodă, un viţel de „mare” viu. La 23 iunie 1895 s-a dat prima reprezentaţie de teatru, susţinută de o trupă de artişti, condusă de A. Marinescu. În ianuarie 1898 trece prin Călăraşi prima trupă de artişti străini. Era o orchestră de varietăţi, italiană, alcătuită din 4 solişti şi soliste care au prezentat mai multe spectacole în faţa publicului.

Fotografia la minut şi trupa lui Nottara

Vasile Păiş deschide în anul 1899 primul atelier de fotografiere la minut. Primele reprezentaţii cinematografice au fost date în grădina Cercului Militar în anul 1903 de un oarecare cineast itinerant, George Kuzmik, iar şapte ani mai târziu, în anul 1910, călărăşeanul Codrat Marinescu primea permisiunea de a instala un cinematograf cu electricitate pe strada Ştirbei Vodă, acesta fiind, de fapt, primul cinema care a funcţionat în Călăraşi. Intelectualitatea oraşului a înfiinţat în anul 1905 „Societatea de lectură Mihail Eminescu” ale cărei manifestări atrăgeau un număr mare de iubitori de lectură şi literatură.

Amatorii de teatru au avut deseori prilejul de a avea în mijlocul loc pe reprezentanţii teatrelor mari din ţară. În anul 1906 a sosit Teatrul Naţional din Iaşi, care a susţinut în faţa publicului local două spectacole de mare ţinută, în clădirea Casinoului Comunal(fostul cinematograf Victoria). Douăzeci de ani mai târziu, în 1936, trupa condusă de maestrul Nottara delecta publicul cu spectacole de marcă, printre care şi piesa „Învierea” de Tolstoi. Primul local construit pentru teatru în Călăraşi datează din 1936.

Zeci de artişti consacraţi

Câţiva ani mai târzit, situaţia se schimbă radicaL. Iată ce nota un gazetar al vremii în 1930: “Călăraşii înseamnă unul din puţinele oraşe mici din ţară în care pulsează o viaţă culturală demnă de subliniat”. Profesorul Nicolae Ţiripan, actualul director al Arhivelor din Călăraşi, notează în lucrarea sa despre viaţa culturală a oraşului faptul că zeci de actori consacraţi, nume grele ale teatrului românesc veneau şi susţineau reprezentanţii în oraşul de pe malul Borcei.

Seria spectacolelor desfăşurate pe scena Sălii Parcului comunal era deschisă de trupa lui Constantin Nottara, dar şi de celebrele spectacole de revistă ale lui Constantin Tănase şi ale lui Sică Alexandrescu.

O mare parte din trupele care au poposit înoraş în anul 1925 au fost aduse de agentul de teatru Ahile Paraschivescu. Este vorba despre artişti ai Teatrului Naţional din Bucureşti, dar şi spectacole susţinute de trupa popular de propagandă cultural din Bucureşti, condusă de Vasile Brezeanu. Tot prin Călăraşi au trecut şi artişti consacraţi ai Operei Române, artişti lirici din Bucureşti care dădeau concerte pe malul Borcei.

Nemuritoarea Manon Lescaut

“Oraşul nostru trăieşte într-o zodie fericită. Într-o singură săptămână am avut două reprezentaţii teatrale. Şi amândouă cercetate de un public care invadase şi ocupase până la refuz sala Teatrului Comunal. Marea noastră artistă, Maria Filloti, însoţită de un ansamblu meritoriu, a interpretat pe nemuritoarea Manon Lescaut”, notează prof. Ţiripan în lucrarea “Prezenţe artistice bucureştene la Călăraşi în perioada interbelică”.
 

Vă recomandăm şi:

FOTO Omul care a emancipat Călăraşiul în perioada interbelică

FOTO Brâncuşi din Bărăgan. Ion Vlad, sculptorul care le-a dat lecţii francezilor la Sorbona