Piesa „O scrisoare pierdută”, jucată cu robinetele de apă caldă închise

Piesele de teatru de scucces se joacă cu casa închisă. Show-ul termoficării centralizate din Braşov se joacă cu robientele de apă caldă şi căldură închise şi cu 8.000 de apartamente pe post de spectatori.

Procurorii DNA au rescris capodopera lui I.L Caragiale, „O scisoare pierdută”, pentru termoficarea Braşovului. Haosul s-a instalat la Braşov după ce reprezentanţii parchetului anticorupţie au descins la Primărie, Tetkron şi Bepco SRL, pentru corupţie şi alte fapte asimilate acesteia. Din acest moment, nimeni nu a mai votat nimic, nu s-au mai făcut plăţi şi s-a ajuns la un blocaj total.

După luni de tergiversări, în care unii actori merg pe la DNA şi dau cu subsemnatul, unii intră martori pe uşă şi ies suspecţi sau inculpaţi, ori altora li se măreşte numărul de persoane cu care au interzis să ia legătura, consilierii locali au luat, sâmbătă, deciziile prin care se poate relua furnizarea de agent termic către populaţie (este vorba despre acoperirea pierderilor Tetkron, dar şi încheierea unui nou acord de furnizare a agentului termic cu firma Bepco).

Cu toate acestea, de frica repercusiunilor din partea DNA, reprezentanţii Primăriei nu vor să mişte nimic aşteptând „viza de legalitate” de la prefect… Mai mult, hotărârile de Consiliu Local cei din Pirmărie spun că le-au trimis la Prefectură, iar cei din urmă spun că nu le-au primit…

Pe de altă parte, prefectul Mihai Mohaci ne-a declarat că nu este nevoie de vreo „viză de legalitate” din partea instituţiei pe care o reprezintă şi că cele două hotărâri sunt operabile din omemntul în care au fost aprobate de Consiliul Local. „Prefectura, când verifică documentaţia transmisă de către Primărie, nu are un serviciu specializat pe probleme economice, ci analizează doar aspectele de ordin juridic, privind actul administrativ. Pe lângă Prefectură, sunt alte instituţii abilitate ale statului, cum este Curtea de Conturi, care poate face oricând o verificare de fond asupra actului administrativ, din punct de vedere economic. Vreau să fie clar pentru toată lumea: noţiunea de viză de legalitate nu există, nu este prevăzută de niciun act normativ, iar rolul prefectului este de verificare a legalităţii actului administrativ, nu de emitere a unei vize de legalitate. Am peste 55.000 de hotărâri de consiliu lcoal şi dispoziţii de primar care vin la Prefectură lunar. Se merge pe prezumţia de legalitate. Ei ştiu foarte bine acest lucru. Doar dacă sunt probleme le cerem să reanalizeze un act normativ”, a precizat prefectul.