Lucrările la Aeroportul Braşov, blocate pentru că un primar nu vrea să semneze nişte acte

Primarul din Ghimbav, localitate pe teritoriul căreia se construieşte Aerportul Braşov, refuză din luna octombrie să semneze certificatele de urbanism necesare autorizaţiei de construcţie. Edilul nu a dat până acum nicio explicaţie cu privire la decizia sa.

După ce Consiliul Judeţean Braşov a găsit resurse de finanţare a aeroportului şi a anunţat că lucrările se vor relua după o pauză de patru ani, acum proiectul este blocat din cauza unor semnături. Primarul din Ghimbav, Dorel Toma (PSD), localitate pe teritoriul căreia se află aeroportul, refuză să semneze certificatele de urbanism necesare obţinerii autorizaţiei de construcţie. Actele sunt aşteptate încă din luna octombrie. Primarul nu a răspuns la telefon ca să explice situaţia, dar viceprimatul are ipoteză: el consideră că un motiv pentru care primarul nu eliberează aceste documente ar fi că este nemulţumit de faptul că oraşul Ghimbav, nu mai figurează în proiectul aeroportului, chiar dacă a donat teren pentru acest obiectiv de investiţii.

„Ne lovim de aceleaşi probleme cu semnăturile pe unele documente absolut necesare pentru continuarea aeroportului. Din anumite ambiţii, aceste semnături sunt tergiversate la Primăria Ghimbav, în ciuda faptului că la nivelul conducerii PSD nu se mai bagă atâtea strâmbe pentru acest proiect. Dacă primarul din Ghimbav are un motiv întemeiat să refuze semnarea acestor documente, să spună. Deocamdată, însă, dacă are vreo nedumerire, nu ne-o spune, ca să o putem lămuri“, a spus viceprimarul Ionel Fliundra, într-o conferinţă de presă la sediul PNL Braşov.

În acest moment la Aeroportul Braşov a fost realizată doar pista şi gardul care împrejmuieşte terenul. Nu s-a mai lucrat de patru ani. Potrivit devizului general întocmit de SC IPTANA SA, valoarea investiţiei cu tot cu TVA este de 57.505.600 euro. Această sumă este necesară pentru terminalul de pasageri de 3.600 de mp, turnul de control, parcarea de 163 de locuri şi alte lucrările necesare finalizării investiţiei, cum ar fi căile de rulare, gardul, porţile şi toate drumurile din interiorul suprafeţei aeroportului.

Cât de profitabil ar fi aeroportul

În aprilie 2018 sunt programate să fie reluate lucrările pentru realizarea căii de rulare. Investiţia se ridică la 35,5 milioane de lei fără TVA. Calea de rulare (de 200 de metri lungime şi 23 de metri lăţime, plus acostamente) a platformei de îmbarcare-debarcare (135 m/145 m) va permite staţionarea a trei aeronave de categoria C, cu anvergura aripilor de 36 metri.

Anul acesta sunt deja alocate 106 milioane de lei pentru Aeroport, totul de la Consiliul Judeţean. Instituţia va mai lua un credit de 200 de milioane de lei din care 155 de milioane vor merge tot către Aeroport.

„Vom propune plenului Consiliului Judeţean Braşov să aprobe scenariul din studiul de fundamentare în baza căruia se va continua şi finaliza investiţia, dar cel mai probabil vom lua în considerare finalizarea obiectivului de către Consiliul Judeţean Braşov. Acest scenariu ne va permite finalizarea obiectivului până la finele anului 2020. În paralel, indiferent de scenariul de dezvoltare aprobat, vom demara procedurile de notificare a acordării măsurii de ajutor de stat, astfel încât, în urma unui aviz favorabil al Comisiei Europene, să putem angrena şi celelalte administraţii locale, inclusiv Municipiul Braşov în susţinerea activităţii aeroportului“, a declarat Adrian Veştea, şeful CJ Braşov. 

Ultimul studiu realizat în ceea ce priveşte Aeroportul arată că în primul an de funcţionare ar avea 114.000 de pasageri, iar în 10 ani s-au depăşi un milion de pasageri. Cu toate acestea, Aeroport nu este o prioritate pentru Guvern deşi Braşovul este al doilea oraş turistic al ţării. În plus Braşovul este oraşul care atrage cei mai mulţi străini în România. Toate guvernele au promis finanţarea lui, dar acest lucru nu s-a întâmplat. De-a lungul timpului au fost mai multe speculaţii că nu se doreşte acest aeroport deoarece există studii că Braşovul ar putea atrage 20% dintre turiştii care aterizează la Otopeni.