FOTO VIDEO Legendele Râşnovului, oraşul trandafirilor. De la comori păzite de vrăjitoare la fântâna săpată la o adâncime egală cu un bloc de 50 de etaje

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Râşnovul a devenit în ultimii ani una dintre atracţiile turitice importante ale judeţului Braşov. Puţini ştiu însă că oraşul ascunde legende vechi de sute de ani.

De la cum a ajuns Râşnovul să se numeacă şi Valea Trandafirilor şi la poveşti cu iele, prizonieri şi comori, toate sunt legende care dau un farmec aparte locului.

Valea Trandafirilor, un nume de legendă

Mulţi ştiu că zona Râşnovului se mai numeşte şi Valea Trandafirilor. Numele vine de la o legendă. Se spune că atunci când primii imigranţi au ajuns în Ţara Bârsei, câţiva bărbaţi au călărit de-a lungul râului Ghimbăşel până au ajuns aproximativ în locul, unde s-a aflat odinioară Cetatea de pământ (Erlenburg/Cumidava). Aici s-au oprit, unul dintre ei a urcat pe un deal, pentru a privi în zare. Când bărbatul a privit de pe deal spre miazăzi, i s-a arătat o privelişte rară: toată valea era acoperită cu trandafiri înfloriţi. De atunci zona Râşnovului se mai numeşte şi Valea Trandafirilor.

Fântână cât un bloc de 50 de etaje?

Cel mai mare mister de la Râşnov este ţesut în jurul fântânii din cetate despre care legendele spun că ar agvea 147 de metri adâncime, adică aproximativ cât un bloc cu 50 de etaje. Despre ea se mai spune că ascunde o mare comoară, dar nimeni nu se încumetă să coboare atât de adânc în subteran pentru a vedea dacă comoara există sau nu. Că fântâna există nu există niciun dubiu, dar este încă un mister cât de adâncă este şi dacă ascunde sau nu comori.

image

Legenda locului spune că fântâna a fost construită de doi prizonieri turci care au lucrat la ea aproape 15 ani. Se spune că li s-a promis că dacă termină lucrarea vor fi eliberaţi. Tot legenda spune că după ce au ajuns la o adâncime de 147 de metri prizonierii au fost eliberaţi. Datele istorice confirm faptul că fântâna a fost construită în 15 ani, între 1625 şi 1640, dar că fântâna are doar 75 de metri adâncime. Se mai spune că pe pereţii fântânii prizonierii turci ar fi scris mai multe versete din Coran. Legenda mai spune că în fântână au fost ascunşi saci întregi de galbeni care şi astăzi ar mai fi acolo. Nimeni nu s-a încumetat însă să-i caute.

Vrăjitoarele din pădure

O altă legendă legată tot de comori spune că lângă cetate, în pădure, ar fi îngropat aur şi că pe vremuri aceste bogăţii erau păzite de vrăjitoare gata să-i pedepsească pe curioşii care ar fi vrut să se îmbogăţească rapid. Legenda a dăinuit până în zilele noastre. Gheorghe Samoilă, străjerul Cetăţii Râşnov îşi mai aduce aminte cum, atunci când era mic şi mergea cu fraţii în pădure să se joace, purta căţei de usturoi în buzunar pentru a se apăra de vrăjitoarele rele.

„Se spune că, undeva lângă cetate, unde, pe vremuri, ţiganii ţineau baluri, este îngropat aur. Asta se ştie din bătrâni, dar până acum, aurul nu a fost găsit. Se spune că aurul îngropat lângă cetate este păzit de iele, iar dacă ne prindea seara pe lângă pădure, obligatoriu, aveam căţeii de usturoi îndesaţi în buzunare, pentru ca ielele să nu se lege de noi“, povesteşte Gheorghe Samoilă.

Cetatea Râşnov este cel mai vizitat obiectiv turistic din Braşov, după Castelul Bran. Cetatea Râşnov este unul din cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri păstrate până în prezent datează din secolul al XIV-lea, probabil pe locul fortificaţiei din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni a începutul sec. al XIII-lea.

Pe aceeaşi temă:

De la ce vine numele Carpaţilor? Misterele munţilor care acoperă o treime din România: tuneluri secrete, statui inexplicabile şi recorduri impresionante

Misterele tunelului secret care leagă Prahova de Dâmboviţa, pe sub Bucegi. Dacă ar fi fost terminat, ar fi fost cel mai mare tunel din România

VIDEO Reţeaua de tuneluri secrete din Ceahlău şi fenomenele inexplicabile de pe munte. Povestea labirintului subteran şi a gheţarului activ din inima masivului

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite