Cele mai frumoase trasee montane din Braşov. Cum ajungeţi la prăpăstiile Zărneştiului, Postăvaru şi la minunile din Masivul Făgăraş

Braşovul este un judeţ de munte care merită explorat. Turiştii trebuie să ştie că aici pot găsi unele dintre cele mai frumoase şi mai spectaculoase trasee montane din România. Braşovul  oferă variante atât turiştilor mai puţin experimentaţi în ale muntelui, cât şi celor care au valenţe de alpinişti profesionişti.

Piatra Craiului este una dintre cele mai spectaculoase zone din ţară. Frumuseţea şi sălbăticia locului au făcut ca Prăpăstiile Zărneştiului să ajungă şi platou de filmare. Aici s-a înfruntat Mărgelatul şi trupele arnăuţilor în Drumul Oaselor şi tot aici s-au filmat şi scene din Cold Mountain. Zona a fost platou de filmare şi pentru un videoclip al trupei Rammstein. 

Prăpăstiile Zărneştiului sunt iubite şi de amatorii de alpinism şi escaladă. Zeci de trasee sunt amenajate în pereţii defileului. Cel mai lung are 115 metri. Prăpăstiile Zărneştiul fac parte din Rezervaţia Piatra Craiului, una dintre cele mai frumoase din România. Zona este ca un defileu străjuit de stânci înalte şi străbătut de un drum şerpuit. În unele zone, stâncile de pe cele două laturi ale drumului par că se ating, fapt care face plimbarea să fie una spectaculoasă.

Patru trasee de neratat

Traseul nr.1 porneşte din partea nord-estică a parcului, de la Centrul de Vizitare al PNPC din Zărneşti, străbate o fâneaţă bogată în specii, apoi urcă spre Valea Crăpăturii, mărginită de habitate de stâncării până în Şaua Crăpăturii. De aici turiştii se pot îndrepta spre Cabana Curmătura. Traseul are o lungime de aproximativ 6,4 km.

Traseul nr. 2 porneşte de pe Valea Râului Mare, pătrunde în Cheile Zărneştilor şi apoi străbate pădurea până la Cabana Curmătura, care constituie prilejul unui popas. De aici, vizitatorii vor urca spre vârful Piatra Mică, zonă cu o mare deschidere, un bun prilej pentru observarea zonei subalpine precum şi a peisajului parcului. În continuare, traseul coboară spre Poiana Zănoaga şi revine la Cabana Curmătura. Traseul are o lungime de aproximativ 10,7 km. 

Traseul nr. 3 porneşte din zona de sud a parcului, din localitatea Sătic (judeţul Argeş), urmând Valea Dragoslovenilor până la Cabana Garofiţa Pietrei Craiului. De aici vizitatorul urcă prin pădure ajungând la Cerdacul Stanciului, o formaţiune exocarstică spectaculoasă. De aici vizitatorul se va putea întoarce la cabana Garofiţa Pietrei Craiului. Traseul are o lungime de aproximativ 6,1 km.

Traseul nr. 4 porneşte din Dâmbovicioara (judeţul Argeş), traversând cheile Dâmbovicioarei unde este localizată şi cunoscuta Peştera Dâmbovicioara, urmând Valea Brustureţului până la cabana Brustureţ. De aici traseul urcă prin pădure, ajungând la refugiul Grind, situat la începutul urcuşului spre vârful La Om (Piscul Baciului), apoi vizitatorii mai bine antrenaţi pot urca spre vârful La Om pentru a observa zona subalpină şi alpină.

Peisaje superbe în Masivul Postăvaru

Masivul Postăvaru este situat la 1799 de metri altitudine, oferă o panoramă superbă a staţiunii Poiana Braşov, a oraşului Braşov, precum şi a Munţilor Bucegi şi Ciucaş. Dacă vă aventuraţi până în vârf veţi avea senzaţia că sunteţi deasupra lumii, veţi admira peisaje superbe şi veţi avea parte de o porţie bună de aer curat. 

O drumeţie spre Masivul Postăvaru începe în Poiana Braşov. De aici aveţi mai multe variante pentru a ajunge în vârful muntelui. Puteţi lua telecabina dus-întors, puteţi merge pe jos sau puteţi alege un traseu combinat (urcare cu telecabina, coborâre pe jos).

Cunoscătorii recomandă un traseu combinat. Aşa veţi putea admira peisajele superbe şi nici nu veţi obosi prea tare. Traseul este accesibil şi copiilor, dar este nevoie să aveţi încălţăminte care nu alunecă deoarece drumul este pietros. Drumeţia începe la telecabina din Poiana Braşov. Un drum costă 20 de lei pentru adulţi şi 10 lei pentru copii (35 de lei dus-întors pentru adulţi şi17 de lei pentru copii). Telecabina circula până la ora 16.00, deci ar fi bine să porniţi de dimineaţă la drum. Aventura cu telecabina durează câteva minute timp în care veţi putea admira de la înălţime Poiana Braşov.

Odată ajunşi în Postăvaru, vârful muntelui este aproape, cam la 15 minute de mers pe jos. Trebuie să aveţi puţină atenţie deoarece traseul este stâncos. Nu aveţi cum să vă rătăciţi. În vârful Postăvaru (1799 metri altitudine) există o belevedere amenajată unde veţi simţi că sunteţi deasupra lumii. Oricunde întoarceţi privirea veţi observa peisaje superbe. Într-o parte veţi admira Braşovul şi Poiana Braşov, iar în cealaltă Munţii Ciucaş, Munţii Bucegi, dar şi Valea Prahovei. Priveliştea vă va tăia respiraţia, iar dacă afară este soare totul este mult mai spectaculos. Nu vă grăbiţi, aşezaţi-vă pe piere şi admiraţi frumuseţea naturii. Veţi avea parte de o porţie bună de aer curat.

La coborâre, dacă alegeţi să mergeţi pe jos, aveţi la dispoziţie un traseu marcat: Drumul Roşu. Nu vă abateţi de la el şi nu încercaţi scurtături prin pădure deoarece s-ar putea să vă întâlniţi cu ursul. Traseul este unul uşor, care şerpuieşte prin munte şi nă trebuie să aveţi mare condiţie fizică. Durează maxim o oră şi jumătate dacă mergeţi lejer şi vă mai odihniţi pe drum. La final veţi ajunge tot în zona telecabinei din Poiana Braşov.

Trasee pe culmine Munţilor Făgăraş

Masivul Făgăraş măsoară, de la est la vest,  în linie dreaptă, aproximativ 70  de kilometri, iar de la nord la sud circa de 45 kilometri. Munţii Făgăraşului seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele“ (culmile) orientate către nord şi respectiv, sud. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte şi mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi şi domoale. Astfel că există trasee montane în Făgăraş indiferent de condiţia fizică. 

Nu puteţi ajunge în Munţii Făgăraş fără să urcaţi pe cea mai înaltă culme a ţării. Vârful Moldoveanu (2544 de metri) se vede însă cel mai bine din aer. Pentru această destinaţie numeroşi turişti aleg să efectueze trasee montane în Făgăraş. Despre originea numelui său există şi acum dispute. Unii istorici spun că numele vine de la căţeluşa Molda, după care a fost denumită şi regiunea Moldovei. Mai mulţi cercetători au respins însă această idee şi spun că numele vârfurilor din Masivul Făgăraş au fost date după poreclele ciobanilor, singurii care urcau pe munte acum mai bine de 80 de ani. Aşa se face că Vârful Moldoveanu a fost botezat după porecla ciobanului care avea în arendă acea porţiune de munte. 

Un traseu montan în Făgăraş, propus de alpiniştii experimentaţi, este următorul: Balea Lac (alt.2034m) – Saua Capra (alt.2315m) – Lacul Capra (alt.2249m) – Portita Arpasului (alt. 2175m) - “La trei pasi de moarte” – Saua Vartopului (alt.2290m) – Arpasul Mare (alt.2468m) – piciorul Mircii (alt. 2471m) – Iezerul Podul Giurgiului (alt.2226m) – Saua Podragului(alt.2307m) – Saua Ucei Mari (alt.2220m) – Saua Orzanelor (alt.2305m) - Vf. Vistea Mare (alt. 2527m) – Vf. Moldoveanu (alt.2544m).

Parcurgerea traseului montan în Făgăraş durează cam şapte ore, dar se poate face şi în două zile dacă dormiţi înzona Cabanei Podragu. Este un traseu greu, echipamentul de munte este obligatoriu şi ar fi bine să fiţi însoţiţi şi de cineva care cunoaşte zona.

Muntele Tâmpa, locul de unde vedeţi Braşovul de la înălţime 

Muntele Tâmpa poate fi explorat uşor şi are trasee atât pentru cei cu mult curaj, cât şi pentru turiştii care vor o plimbare în aer curat. Pentru a ajunge în vârful Muntelui Tâmpa, turiştii care vor să facă mişcare pot alege dintre patru trasee, cu grade diferite de dificultate: Drumul Serpentinelor, Drumul Cavalerilor, traseul care pleacă din cartierul Răcădău şi Treptele lui Gabony.

Drumul Serpentinelor, traseu marcat cu triunghi roşu, este cel mai uşor şi are 800 de metri. Drumul porneşte de pe Aleea Brediceanu (aleea de sub Tâmpa), ajunge lângă telecabină, urcă apoi pe Drumul Serpentinelor şi ajunge la Restaurantul Panoramic şi pe Vârful Tâmpa. 

Un alt traseu este Drumul Cavalerilor, marcat cu dungă albastră, care pleacă de la Bastionul Ţesătorilor şi duce pe vârful muntelui pe Şaua Tâmpei. Acest drum are doi kilometri lungime şi duce mai departe până în Poiana Braşov, dar traseul până la staţiune durează trei ore. Al treilea traseu pleacă de la Curmătura dintre Dealul Melcilor şi Tâmpa, apoi trece prin Şaua Tâmpei şi în final vârful muntelui. Are doi kilometri lungime şi este marcat cu triunghi albastru.

Cel mai greu traseu, cel marcat cu triunghi galben, este pe treptele lui Gabony (nobil maghiar care a donat mulţi bani pentru oraş). Este însă şi cel mai spectaculos.  Turiştii urcă în abrupt 167 de trepte din piatră prin pădure. Este nevoie de încălţăminte de munte sau măcar de adidaşi care să nu alunece. Drumul nu este unul uşor şi durează o oră. Efortul însă merită pe deplin. Din loc în loc printre copaci sunt luminişuri de unde se poate admira Braşovul în toată splendoarea lui. Există şi mese şi bănci pentru ca turiştii să se mai odihnească. Turiştii care aleg să urce pe Tâmpa pe jos trebuie să ştie că se pot întâlni cu urşi, porci mistreţi sau chiar vipere. Dacă nu se abat însă de la poteci sunt în siguranţă. Dorina Mihai spune că Tâmpa, înainte să fie un loc de promenadă, este o rezervaţie naturală.