Învăţământul viitorului: cum arată o oră de matematică într-un laborator de realitate virtuală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Orele profesorului Ciupală sunt cu totul aparte FOTO Arhiva  personală
Orele profesorului Ciupală sunt cu totul aparte FOTO Arhiva  personală

Profesorul Cătălin Ciupală, de la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“ din Braşov, a creat alături de colegii săi un laborator de realitate virtuală, unde elevii studiază tridimensional noţiuni de matematică şi fizică şi unde pot privi înăuntrul corpului uman sau al astrelor.

Cătălin Ciupală (46 de ani), profesor de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“ din Braşov, se află la catedră de 23 de ani şi, de-a lungul carierei, a creat mai multe metode de predare prin care a făcut matematica mai atractivă pentru elevi. Din acest motiv, în 2020, a fost desemnat unul dintre profesorii MERITO, un program care aduce în  prim-plan dascălii români exemplari.

Cea mai incitantă dintre metodele sale de predare este laboratorul de realitate virtuală: o sală cu trei rânduri de bănci şi alte 11 mese aşezate în formă de U, cu monitoare touchscreen, minicalculatoare şi ochelari pentru realitatea virtuală. 

Realizat cu bani primiţi prin fondul Ştiinţescu, un program de educaţie care încurajează învăţarea copiilor prin activităţi practice şi joc, laboratorul le permite elevilor să studieze de la matematică şi fizică, până la geografie, anatomie şi astronomie, vizualizând 2D sau 3D noţiuni abstracte. De pildă, pot privi în interiorul corpului uman sau în cel al unui astru.

„Să se facă mult mai bine şcoală la noi în ţară“

La orele lui Cătălin Ciupală, toţi elevii învaţă purtând ochelari pentru realitate virtuală. Profesorului i-a venit ideea când a aflat că există o firmă din Braşov care îi produce şi a considerat că ar putea schimba fundamental felul în care sunt predate materiile.

„Este vorba despre a face şcoala altfel. Unul dintre scopurile mele este să se facă mult mai bine şcoală la noi în ţară şi am început cu colegiul nostru. Elevii au fost entuziasmaţi de idee şi am ajuns la concluzia că ar fi bine să avem câţiva ochelari 3D, pentru că, cu ajutorul lor, copiii pot înţelege mai bine anumite fenomene“, spune profesorul.

Orele profesorului Ciupală sunt cu totul aparte FOTO Arhiva  personală

Orele profesorului Ciupală sunt cu totul aparte FOTO Arhiva  personală

În laborator elevii sunt încurajaţi să comunice mai mult şi să descopere împreună lucruri dintr-o multitudine de domenii.

„O parte importantă a orei la şcoală este lucrul împreună. Asta lipseşte foarte mult la noi în ţară“, spune Ciupală. Tot cu bani de la fondul Ştiinţescu, profesorul a cumpărat şi softuri performante care să-l ajute în predare, cum ar fi unele pentru geometrie, algebră şi pentru simularea unor fenomene fizice. Totuşi, sunt soft-uri care pot fi folosite şi pentru istorie, geografie şi biologie, laboratorul fiind deschis tot timpul pentru elevii dornici să-şi cimenteze cunoştinţele.

Matematica  de pe YouTube

În 2017, împreună cu alţi profesori, Ciupală continua să facă „şcoală altfel“, aplicând cu un proiect la acelaşi fond Ştiinţescu. A câştigat şi, cu finanţările obţinute, elevii au creat o sută de videouri cu rezolvări rapide – de maximum două minute – ale unor probleme de matematică, pe care le-au încărcat pe YouTube.

„Li se dădea o problemă, iar ei trebuiau să colaboreze ca să o rezolve şi să se filmeze când făceau acest lucru. Elevul trebuia să-şi comprime discursul ca să se încadreze în timp, iar asta înseamnă esenţializarea informaţiei şi concentrarea doar pe ce este relevant, două lecţii care sunt foarte importante şi care nu se fac de regulă la şcoală“, explică Ciupală, care adaugă că un alt scop al proiectului a fost şi ca alţi elevi să înveţe din experienţa celor implicaţi în acest demers.

Orele profesorului Ciupală sunt cu totul aparte FOTO Arhiva  personală

Orele profesorului Ciupală sunt cu totul aparte FOTO Arhiva  personală

Ceea ce s-a şi întâmplat: o elevă – studentă acum la Sorbona –, a luat 10 la matematică doar uitându-se la clipurile postate de colegii ei. Iar pentru că metoda a prins atât de bine, profesorul o aplică în fiecare an.

Un sistem unic în România

Cătălin Ciupală nu mai notează demult problemele pe tablă şi nici copiii, în caiete. El scrie pe o tabletă, iar prin intermediul softului, informaţiile le apar elevilor pe tablete şi telefoane, dar şi în sala de clasă, cu ajutorul unui videoproiector. Ulterior, lecţia poate fi accesată de pe e-mail sau Google Drive, cu adnotările făcute de profesor acolo unde este cazul. În acest fel, copiii îşi concentrează atenţia pe explicaţiile profesorului şi pe noţiunile matematice.

Chiar şi sistemul de notare folosit de Ciupală este diferit: numai o treime din rezultatele testelor ajung în catalog. Dascălul creează mai multe probleme-grilă pentru un capitol, care sunt împărţite aleatoriu de o platformă educaţională – EduAS – în mai multe teste. Fireşte, rezultatele primelor serii de testări sunt foarte slabe, însă avantajul este că elevii pot să exerseze până când obţin de cel puţin trei ori nota 8.

Astfel, ei înţeleg mai profund conceptele şi învaţă să lucreze sub presiunea timpului. Toate se datorează unui soft instalat la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“, care creează teste cu întrebări selectate aleatoriu dintr-o bancă de 10.000 de întrebări încărcate de Cătălin Ciupală şi doi colegi de-ai săi. Sistemul este unic în România şi se centrează pe nevoile elevului şi nu pe cele ale profesorului.

Orele profesorului Ciupală sunt cu totul aparte FOTO Arhiva  personală

Orele profesorului Ciupală sunt cu totul aparte FOTO Arhiva  personală

„Pe mine nu mă interesează ca elevul să aibă o notă, ci mă interesează ca el să înveţe. Ca să facă acest lucru, trebuie să exerseze. Eu creez un test cu întrebări de dificultate diferită, iar elevul are posibilitatea să-l facă acasă. El practic se autoevaluează şi asta vreau: să ştie elevul cât ştie“, mai explică profesorul.

Spirit de echipă, după modelul parizian

De şapte ani, Cătălin Ciupală organizează la colegiu un concurs inspirat de un model văzut la Paris. Organizaţi în echipe, elevii trebuie să rezolve probleme, ale căror soluţii trebuie prezentate sub forma unor articole ştiinţifice.

„Am urmărit să le dezvolt cu adevărat spiritul de echipă, pentru că în general un elev lucrează şi ceilalţi stau degeaba. Prin formatul concursului am urmărit ca fiecare să aibă un rol important. Concursul propriu-zis este o dezbatere pe marginea unei probleme prezentate de o echipă. În acest fel, facem ceea ce nu se face la ore: muncă în echipă, dezbatere riguroasă şi recenzie a ceea ce s-a discutat. Să ştii să priveşti critic un articol ştiinţific de matematică este foarte important pentru că trebuie să vii cu argumente pentru fiecare afirmaţie pe care o faci şi să găseşti greşeli de concepţie şi de gândire “, explică Ciupală.

În viitor, profesorul îşi doreşte să schimbe felul în care se face şcoală în întreaga ţară, prin exportarea platformei de matematică pe care o foloseşte la predat: „Ca să fac asta îmi trebuie finanţare şi nişte IT-işti foarte buni. Scopul este să ajungem la acea învăţare în care se amestecă tradiţionalul şi noutatea. Acesta este viitorul şi către asta trebuie să ne îndreptăm“.

Când vorbeşte de tradiţional, profesorul Ciupală se referă la activităţi în care elevul este pus să-şi construiască propriile instrumente cu care să pătrundă tainele matematicii. De pildă, sub coordonarea sa, copiii au creat piramide, prisme şi alte figuri geometrice din beţigaşe de frigărui lipite în plăci de spumă poliuretanică.

„Ideea a fost ca cei din clasa a VIII-a să înveţe să vadă mai bine în spaţiu, adică să treacă de la o vedere bidimensională la una tridimensională“, precizează profesorul. (AUTOR: VALENTIN TRUFAŞU)

Vă recomandăm şi:

Cea mai veche rafinărie din România a pus lacătul pe uşă. Ce raportau spionii americani despre producţia de petrol din Câmpina

Povestea jandarmeriţei care înlătură bariere. Joacă fotbal, este campioană la tir şi coordonează luptătorii antitero FOTO 

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite