Hoţii de fier vechi au furat kilometri întregi din fosta conductă de termoficare a Brăilei, aruncând la întâmplare izolaţia de fibră de sticlă, potenţial cancerigenă
0
Kilometri întregi din fosta conductă de termoficare a municipiului Brăila au fost furaţi de hoţii de fier vechi, din 2013, când fostul furnizor de căldură CET SA a intrat în faliment, şi până în prezent. Pe lângă faptul că sustrag conductele fără ca autorităţile să poată stăpâni în vreun fel fenomenul, hoţii pun în pericol sănătatea publică şi poluează mediul, deoarece lasă pur şi simplu la faţa locului vata minerală care izola ţevile.
Până în prezent, pentru că nu s-a asigurat o pază corespunzătoare, s-au furat ţevi întinse pe o lungime de circa 3 kilometri, în zona comunei Chiscani, aflată la circa 5 kilometri de municipiu. Fostul CET SA avea sediul lângă această comună, iar reţeaua de termoficare se întinde pe o lungime de peste 20 de kilometri, ramificându-se pe mai multe zone din municipiu.
În prezent, conductele se află în administrarea Companiei de Utilităţi Publice „Dunărea” SA Brăila, care încearcă să le valorifice. Chiar astăzi, joi, 26 martie, a fost programată o licitaţie pentru vânzarea acestor active către o firmă specializată în valorificarea fierului vechi. Preţul de pornire al licitaţiei este de 7 milioane de lei, fără TVA.
Câştigătorul licitaţiei va trebui să demonteze în condiţiile legii conducta magistrală, asigurând depozitarea corespunzătoare a izolaţiei din vată de sticlă. Este puţin probabil, însă, că firma respectivă va fi de acord să facă pe propria cheltuială curăţenie după hoţii de fier vechi, strângând vata minerală lăsată de aceştia pe marginea drumului, la câţiva metri de casele şi grădinile localnicilor din comuna Chiscani.
Vata de sticlă, posibil cancerigenă
Problema este că , în urma unui studiu recent, Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (organism din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii) a poziţionat vata de sticlă printre produsele cu posibile, dar nu şi certe, activităţi cancerigene. "Fibrele minerale au unele asemănări fizice cu cele din azbest, mai cu seamă privind proprietăţile aerodinamice, în sensul depunerii lor la nivelul tractului respirator. Spre deosebire totuşi de fibrele de azbest, fiind de natură sintetică şi amorfă, au o biopersistenţă mai mică în ţesutul pulmonar. (...)
Studiul european pe un grup de muncitori la fabrici de vată de sticlă a demonstrat o mortalitate crescută de cancer pulmonar (trahee, bronhii şi plamâni ), dar fără o corelare privind durata de când muncitorii au fost angajaţi acolo. Un deces din mezoteliom (Mezoteliomul malign reprezintă o afecţiune pleurală malignă, care apare din cauza pulberilor de azbest - n.r.) a fost observat în acest grup", arată respectiva agenţie.
„Nu e niciun pericol!”, dau asigurări autorităţile brăilene
Autorităţile sanitare brăilene spun, însă, că vata de sticlă aruncată pe câmp nu reprezintă un pericol concret pentru sănătatea populaţiei. "Nu cred că ajunge să fie un pericol pentru sănătatea populaţiei. Este adevărat că ea trebuie colectată de acolo, dar nu poate să fie de natură să emane pulberi care să afecteze sănătatea populaţiei, mai ales că se află în câmp. Deşeurile trebuie colectate, indiferent de tipul lor, de îndată.
Vata de sticlă poate fi periculoasă pentru cei care o fabrică. Acolo, este posibil să fie concentraţie, adică să fie şi sub formă de pulbere. Dar în cazul expus, putem vorbi mai degrabă de un impact asupra mediului înconjurător, pentru că nu este biodegradabilă sau, din câte ţin eu minte, rămâne pentru o perioadă foarte mare de timp în aceeaşi formă. Dar aici nu sunt în măsură să vă ofer informaţii concrete", a declarat, pentru cotidianul „Obiectiv – Vocea Brăilei”, şeful Direcţiei de Sănătate Publică, Gabriel Ciochină.
La rândul său, Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila spune că deşeurile respective nu intră în categoria celor periculoase pentru mediu, însă depozitarea lor trebuie să respecte anumite norme aflate în vigoare.
"Deşeurile de fibră de sticlă intră, potrivit legii, în categoria deşeurilor nepericuloase pentru mediu, dar, ca orice deşeuri, nu pot fi depozitate necontrolat ci trebuie să ajungă fie la un depozit de deşeuri nepericuloase, fie la o firmă de reciclare", a precizat purtătorul de cuvânt al APM Brăila.
Cititi si
Se încarcă comentariile...
