Cele mai frumoase locuri din judeţul Brăila
0
Cele mai frumoase locuri din judeţul Brăila. Aşezat pe întinderile de stepă ale Bărăganului, la confluenţa Dunării cu râul Siret, judeţul Brăila are atracţii turistice precum Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Mănăstirea Măxineni, Pădurea Viişoara şi centrul istoric al municipiului Brăila, pentru a enumera doar câteva.
Cele mai frumoase locuri din judeţuil Brăila. Balta Mică a Brăilei
Balta Mică a Brăilei este ceea ce a mai rămas din fosta Baltă a Brăilei după îndiguirea făcută de comunişti în anii '60, când a luat fiinţă Insula Mare a Brăilei. În prezent, Balta Mică are statut de parc naţional.
Parcul Naţional Balta Mică a Brăilei este format dintr-o salbă de şapte ostroave dunărene mari, cu suprafeţe cuprinse între 242 hectare – ostrovul Harapu - şi 9.727 hectare – ostrovul Insula Mică a Brăilei, separate de şapte braţe ale Dunării ce totalizează o lungime de 149 km curs de apă.
Se poate spune despre Balta Mică a Brăilei că este o mică deltă, cu frumuseţile naturale aferente. Împătimiţii de “bird waching”, care ar da orice pentru o fotografie reuşită cu păsări rare, găsesc aici un mic paradis pentru pasiunea lor. Ghizii parcului natural îi pot conduce pe turişti pe trasee mai uşor sau mai greu accesibile, povestindu-le despre egreta mare şi egreta mică, despre cormoranul mare şi cormoranul mic, despre stîrcul cenuşiu, stîrcul de noapte şi stîrcul galben, despre ţigănuşşi alte specii ce formează coloniile de păsări din parcul natural.
Vizitatorii află cum se hrănesc, cum cuibăresc şi cum se ciondănesc în permanenţă păsările de colonie, pentru un loc mai bun în copacii de pe malul lacului. În poveştile ghizilor se găsesc, însă, şi speciile care trăiesc în afara coloniilor, pe luciul de apă - lebede, lişiţe, găinuşa de baltă - dar şi în pîlcurile de pădure - privighetoarea sau pescăruşul albastru. Pe teritoriul parcului natural şi-au făcut cuib două familii de vulturi codalbi, păsări extrem de rare. Pescuitul sportiv este permis în incinta parcului, însă vânătoarea este interzisă cu desăvârşire.
Cele mai frumoase locuri din judeţul Brăila. Mănăstirea Măxineni, ridicată de Matei Basarab, distrusă în primul război mondial şi renăscută miraculos în ultimii 20 de ani
Mănăstirea Măxineni a fost ridicată, în urmă cu aproape 400 de ani, pe locul unei vechi biserici de nuiele, de către domnitorul muntean Matei Basarab, iar timp de câteva secole a străjuit confluenţa râurilor Buzău şi Siret, fiind una dintre cele mai frumoase mănăstiri ale Ţării Româneşti şi punct strategic de mare importanţă alacelor vremuri.
Din anul ctitoririi, 1637, şi până la domnia lui Alexandru Ioan Cuza, mănăstirea a fost un important centru spiritual, întrucât era situată la zona de graniţă dintre Ţara Românească şi Moldova, la doar 35 de kilometri distanţă de raiaua Brăilei stăpânită de turci. Lăcaşul a dăinuit sute de ani, chiar dacă a avut lungi perioade de abandonare, din cauza Siretului, care se revărsa periodic în acele vremuri când malurile nu erau îndiguite. În timpul primului război mondial, însă, lăcaşul a fost distrus aproape complet, în timpul luptelor de pe frontul Măxineni – Nămoloasa.
Mănăstirea Măxineni a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab la graniţa dintre Moldova şi Ţara Românească FOTO Florentin Coman
A urmat o lungă perioadă de părăsire, dar mănăstirea a prins din nou viaţă după 1990, când un călugăr pe nume Simeon Ovezea a regăsit ruinele vechiului lăcaş şi, numit stareţ de către Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos, a început un îndelungat proces de reconstrucţie. Ani de zile s-a nevoit stareţul Ovezea să atragă atenţia autorităţilor, pentru a căpăta sprijin în greaua sa misiune. Când, în sfârşit, datorită fondurilor date de Primăria Brăila, de Primăria comunei Măxineni, de Consiliul Judeţean şi diverşi binefăcători privaţi, pe vechiul aşezământ începea să prindă contur noile chilii şi noua biserică a mănăstirii, stareţul Simeon Ovezea, bătrân şi bolnav, avea să îşi găsească un tulburător sfârşit, murind din cauza unui incendiu izbucnit de la o candelă, în chilia unde era imobilizat la pat.
În anii care au urmat, însă, lăcaşul mănăstiresc s-a trezit din nou la viaţă. A fost finalizată noua biserică, s-au ridicat chilii pentru călugări, iar credincioşii au început să vină în număr din ce în ce mai mare la hram dar şi pe parcursul anului, cu prilejul feluritelor sărbători bisericeşti.
Din 2007, cu ajutorul unor fonduri primite de la Ministerul Culturii şi Cultelor şi Consiliul Judeţean Brăila, pe ruinele vechii biserici voievodale a început procesul de restaurare şi consolidare. Biserica, aşa cum a fost ea ridicată de Matei Basarab, este deja refăcută şi mai are nevoie doar de finalizarea picturilor. A fost ridicată, pe temeliile existente, şi stăreţia originală.
Cele mai frumoase locuri din judeţul Brăila. Pădurea Viişoara, o rămăşiţă a codrilor seculari ai Bărăganului
În sudul judeţului Brăila există o rămăşiţă a vechilor codri seculari ce stăpâneau pe vremuri întinsurile Bărăganului. Declarată, din 1979, rezervaţie naturală forestieră, pădurea Viişoara ocupă o suprafaţă de 1.898 hectare, fiind o relicvă a codrilor de stejari ce creşteau în nisipurile de origine fluviatilă de pe malul drept al râului Călmăţui.
Pădurea Viişoara, o rămăşiţă a codrilor seculari de stejari FOTO adevarul.ro
Tăiată haotic vreme de sute de ani, pădurea s-a regenerat natural, iar în prezent există acolo cinci exemplare de arbori cu o vechime de aproape 400 de ani. Unul dintre aceştia este denumit de localnici “stejarul prinţesei”, existând o legendă potrivit căreia copacul a fost plantat de însuşi Ştefan cel Mare. Pentru protejarea stejarilor seculari, unei suprafeţe de 40 ha i s-a atribuit statut de rezervaţie seminologică.
Pe lângă stejarul brumăriu, în pădurea Viişoara se mai află specii protejate de arţar tătărăsc şi frasin, un arbore rar întâlnit în judeţul Brăila. Pădurea se află la 60 km de municipiul Brăila şi 10 km de oraşul Însurăţei.
Cele mai frumoase locuri din judeţul Brăila. Centrul istoric al Brăilei, muzeu de arhitectură
Cel mai atractiv loc de vizitat din municipiul Brăila este centrul istoric, deşi, în lipsa investiţiilor, majoritatea clădirilor şi-au pierdut strălucirea de altădată. Mulţi dintre vizitatori au fost atât de încântaţi de frumuseţea faţadelor încât spun că au impresia că se află într-un adevărat muzeu de arhitectură.
„Brăila şi Sibiul sunt singurele oraşe din România care şi-au păstrat centrele istorice neatinse de buldozerele lui Ceauşescu. Din acest motiv putem admira astăzi imobilele construite la sfârşit de secol XIX, început de secol XX, în acel stil eclectic, de clasic amalgamat cu elemente din mai multe curente şi epoci”, spune Marian Ion, arhitectul-şef al municipiului Brăila.
Câteva dintre clădirile din centrul istoric al Brăilei au fost renovate recăpătându-şi strălucirea de odinioară FOTO Florentin Coman
Potrivit acestuia, pe faţadele clădirilor brăilene se pot vedea numeroase stiluri, de la rococo şi baroc, până la neoromânesc şi art nouveau. În urmă cu peste 100 de ani, când Brăila era unul dintre cele mai dezvoltate oraşe ale ţării, cu puternice comunităţi de greci, evrei, turci şi alte etnii, existau aici numeroşi oameni de afaceri suficient de bogaţi încât să îşi poată permite ridicarea unor case pe cât de trainice pe atât de frumoase.
„Atunci erau la modă clădirile construite după cataloage de arhitectură beaux-arts, aduse de la Paris. Beneficiarul îi arăta arhitectului cam ce elemente de arhitectură ar vrea pe faţada casei, iar acesta îşi spunea punctul de vedere al specialistului, alegând combinaţiile cele mai potrivite”, explică arhitectul şef Marian Ion.
Cele mai frumoase locuri din judeţul Brăila. Staţiunea Lacu Sărat, faimoasă pentru beneficiile nămolului sapropelic
Situată la doar câţiva kilometri distanţă de municipiul Brăila, staţiunea balneară Lacu Sărat continuă să atragă turişti, care vin să profite de calităţile curative extraordinare ale nămolului sapropelic. Chiar dacă staţiunea nu mai este la fel de bine administrată ca în trecut, mii de turişti - în special pensionari – vin aici să facă băi de nămol.
Turiştii vin la Lacu Sărat pentru a face băi de nămol FOTO Florentin Coman
Aspectul neîngrijit al staţiunii este cauzat de un nesfârşit război între Unităţile Administrativ Teritoriale Brăila şI Chiscani (o comună învecinată) care îşi dispută dreptul de a încasa taxe, susţinând fiecare că obiectivul se află pe raza sa teritorială. Din acest motiv, nu se fac investiţii în infrastructură, iar asta se vede în aspectul general al staţiunii. Există, însă, şi atracţii turistice. Biserica de lemn în stil maramureşean şI parcul de lângă aceasta, reprezintă o oază de linişte şI frumos care aminteşte de vremurile bune.
Obiectivul turistic Lacu Sărat a cunoscut şi perioade înfloritoare. Între cele două războaie mondiale ale secolului trecut, faima puterii tămăduitoare a lacului era atât de mare, iar staţiunea era atât de cochetă încât afluxul de turişti din ţară şi străinătate atinsese cote greu de controlat. Numărul uriaş de vizitatori a determinat autorităţile vremii să se ia măsura limitării dreptului brăilenilor de a efectua băi. Astfel, ca să rămână loc pentru turişti, în anii '20 ai secolului trecut localnicilor li s-a stabilit un plafon maxim de 1.500 băi reci şi 1.500 băi calde pe sezon.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
