De ce aleargă fetele din Bistriţa boul în ziua de Rusalii. „Corida“ românească păgână pentru fertilitate şi bunăstare
0În mai multe localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud, localnicii practică de Rusalii o datină intitulată „înstruţatul boului“, păgână la origini, dar care a împrumutat în timp elemente creştine legate de fertilitate şi bunăstare.
În mai multe sate din judeţul Bistriţa-Năsăud boii sunt „vedetele“ sărbătorii religioase a Rusaliilor. Animalele sunt îmbrăcate de proprietari cu elemente ale portului popular românesc, iar pe cap le este pusă o coroană din flori. Potrivit obiceiului, cei care ating animalul împopoţonat fie fac nuntă anul acesta, fie au parte de recoltă bogată.
În a doua zi de Rusalii, luni, 20 iunie, 4-5 călăreţi mascaţi au ieşit pe uliţa principală a comunei bistriţene Căianu Mic şi le-au dat de veste localnicilor că urmează să aibă loc unul dintre cele mai inedite obiceiuri populare din zona Ardealului: înstruţatul boului.
De sute de ani, de Rusalii, oamenii locului se adună în jurul animalului „împodobit“ imediat după ce se termină slujba religioasă. La orele prânzului, după ce lumea iese de la biserică, feciori şi fete în costume populare poartă animalul prin sat, cu mici pauze de joc, şi se opresc în cele din urmă în curtea primăriei, unde coroana de pe capul boului este aruncată pe acoperişul unei clădiri.
Tradiţie precreştină
Potrivit istoricilor, înstruţatul boului este unul dintre cele mai vechi obiceiuri care se păstrează în Bistriţa-Năsăud. Afirmaţia este confirmată şi de cântăreţul de muzică populară Alexandru Pugna, prezent an de an la eveniment, căruia îi ştie povestea foarte bine.
„Din fericire, mai există câteva localităţi în care acest obicei se desfăşoară an de an. Printre acestea se numără şi Căianu Mic, Căianu Mare, Tăure, Figa. Este o tradiţie care datează din perioada precreştinismului şi are legătură cu Zeiţa Fertilităţii Solului. Ceremonialul pe care-l vedem noi desfăşurându-se are conotaţie agrară, legată de belşugul şi de roadele pământului. La 7 kilometri de aici, în localitatea Ilişua, a existat unul dintre cele mai importante castre romane, unul dintre cele mai importante puncte de frontieră ale imperiului roman. Cu mulţi ani în urmă, acest alai purta simbolul unei oşti romane. Măştile folosite atunci erau confecţionate din coajă de cireş, oamenii aveau la mâini şi la picioare platoşe, iar în mână ţineau o botă lungă de 3-4 metri, care aducea cu suliţa romană“, explică Alexandru Pugna.
Potrivit folcloristului, boul înstruţat era apărat de oastea improvizată şi purtat până la casa celui mai bun gospodar din sat, cel care a ieşit primul la arat şi care şi-a terminat primul lucrările de primăvară. Drept răsplată, comunitatea îi oferea cununa purtată de bou, pe care o punea pe grajd.
Obiceiul a împrumutat şi câteva elemente creştine. Cununa de flori, de exemplu, este în formă de cruce. Peste alaiul care însoţeşte boul se aruncă cu grâu şi apă sfinţită.
Tradiţia a fost păstrată şi în perioada comunistă, deşi autorităţile centrale au încercat să-l interzică, pe motiv că este o datină barbară care nu te duce tocmai cu gândul la bogăţie, cum ar fi fost de aşteptat. Oamenii n-au vrut să renunţe la înstruţat, continuând să-l practice, deşi nu era permis.
Boul este, de fapt, vacă
Datina a fost modificată puţin, mai ales în ultimii ani. De exemplu, autorităţile locale din Căianu Mic au fost nevoite în acest an, pentru a putea păstra tradiţia, să îmbrace o vacă, din cauza faptului că nu mai prea sunt boi prin sat.
Măştile din lemn de cireş folosite de călăreţii care dau de veste în sat au fost înlocuite cu un fel de cagule, care amintesc vag cu o bandă de spărgători. Oamenii din localitate au tot mai puţine costume populare.
„Acum nu mai prea avem boi prin zonă, aşa că boul este, de fapt, o vacă. Nici măştile nu mai sunt cum au fost. Înainte se folosea lemn de cireş, acum mascaţii se folosesc de ce au. Îi bine totuşi că se mai păstrează obiceiul, chiar dacă s-a schimbat mult“, explică una dintre localnice, care urmăreşte spectacolul de peste 50 de ani.
Gospodarul cel mai harnic din obicei a fost înlocuit cu primăria, locul ţăranului vrednic fiind luat de către primar, care aruncă cu grâu peste oamenii, în timp ce preotul stropeşte cu apă sfinţită. Cununa de flori nu se mai aruncă pe grajd, ci pe garajul primăriei.
Fetele de măritat aleargă boul
Acelaşi obicei, puţin modificat, se mai practică şi în localitatea bistriţeană Figa, aflată în apropierea oraşului Beclean. Evenimentul are loc în prima zi de Rusalii, cununa de flori este rotundă, iar boul este asemănat bărbatului, care fuge de căsătorie.
Boul este gonit de flăcăi, dar şi de oamenii de pe margine, care aruncă cu găleţi de apă după animal. În schimb, este urmărit de fetele tinere de măritat. Tradiţia spune că adolescentele care reuşesc să atingă boul se vor mărita în anul cu pricina. Fetele care iau parte la acest spectacol spun c-o fac mai mult demonstrativ, susţinând că nu vor să se mărite, ci doar să contribuie la păstrarea tradiţiei.
Se încarcă comentariile...
