Ce ascund castelele impunătoare ale nobililor maghiari? De la tuneluri secrete la catacombe pentru înmormântare

Ce ascund castelele impunătoare ale nobililor maghiari? De la tuneluri secrete la catacombe pentru înmormântare

Se spune că sub Castelul Teleki de la Comlod este un tunel secret de evadare FOTO: Bianca Sara

Castelele şi casele boiereşti ridicate de nobilii maghiari care au deţinut pământuri întinse în Bistriţa-Năsăud surprind şi acum, deşi majoritatea se află într-o stare avansată de degradare. Puţini sunt cei care le mai cunosc secretele şi legendele acestor clădiri impunătoare. Poveştile acestor construcţii nu fac altceva decât să sublinieze ingeniozitatea şi imaginaţia conţilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nu mai puţin de 12 castele şi conace boiereşti au lăsat moştenire nobilii maghiari în Bistriţa-Năsăud. Acestea sunt situate în Ilişua, Sărata,Şieu Măgheruş, Cristeştii Ciceului, Chiochiş, Matei, Posmuş, Comlod, Urmeniş, Beclean, Arcalia şi Cristur Şieu.

Deşi în spatele fiecărui castel sau conac boieresc se ascund poveşti fascinante cunoscute în detaliu în urmă cu decenii bune sau chiar un secol de către oamenii locului, acestea riscă să se piardă, odată cu aceste monumente istorice care abia se mai ţin în picioare.

Poveştile acestor construcţii impunătoare nu fac altceva decât să scoată în evidenţă pasiunile, ingeniozitatea şi imaginaţia acestor nobili maghiari, care s-au folosit de bogăţiile pe care le deţineau pentru a-şi materializa cele mai nebuneşti idei.

Peştera artificială pentru somnul de veci

Localitatea Chiraleş, situată la 20-25 de kilometri de Bistriţa, ascunde o peşteră artificială, ce-i fascinează iremediabil pe cei care ajung în zonă. Puţini însă mai ştiu povestea acestor catacombe sculptate cu măiestrie în stâncă.

Acestea sunt opera contelui Lajos Bethlen, care a trăit în perioada 1782-1867. Satul Chiraleş a intrat în posesia familiei Bethlen în 1782, iar contele Lajos Bethlen a intrat în posesia moştenirii sale în 1803.

Catacombele de la Chiraleş (Foto: Bianca Sara)

Nobilul maghiar era extrem de pasionat de arhitectură şi peisagistică, cheltuindu-şi mare parte din avere pe amenajarea castelului şi a parcului care-l înconjura. Castelul ridicat de Lajos Bethlen era considerat unul dintre cele mai elegante din Transilvania.

Castelul a fost ridicat în 1808  în doar 9 luni, la lucrări contribuind aproape 100 de persoane. Contele a adus mobilierul, tapiseriile şi sculpturile tocmai de la Viena. Construcţia a fost din păcate demolată în totalitate  în 1945. A rămas însă o peşteră artificială, amenajată de conte pentru somnul de veci al său şi al soţiei sale.


Dacă castelul a fost demolat în 1945, peştera artificială poate fi admirată şi astăzi (Foto: Bianca Sara)

Cripta a fost amenajată în interiorul unui tunel săpat în stânca ce delimita parcul. Lucrările la această peşteră artificială s-au întins pe doi ani şi jumătate, inscripţia de la intrarea în criptă datând din 1818. Cripta este împărţită în două compartimente scunde în care erau săpate cele două gropi pentru sicriele nobililor.

Prima care a fost înmormântată aici a fost Klara Bethlen în 1839, soţul său urmând-o în 1867. Mormintele lor au fost jefuite în timpul primului război mondial, când au fost furate şi epitafurile lor din marmură.

Tunelul secret de la Comlod

Dacă Lajos Bethlen a amenajat o peşteră artificială care să găzduiască sicriele familiei, Istvan Wesselenyi de Hadad care a ridicat castelul Teleki de la Comlod a construit un tunel secret pe sub construcţie.

Tunelul care străbătea întreg satul Comlod a fost practic o măsură de precauţie, acesta urmând să îi ajute pe locuitorii castelului să evadeze în caz de pericol. Existenţa acestui tunel a rămas la stadiu de legendă, neexistând dovezi că acesta chiar a fost amenajat.


Castelul familiei Teleki este „ascuns” de mai mulţi copaci, printre care şi unul de 600 de ani (Foto: Bianca Sara)

Mai interesant este însă modul cum nobilii maghiari au pierdut acest castel. Averea conţilor Teleki a fost amanetată pentru 100 de florin de aur unui sătean în 1875. Cea care a înstrăinat averea a fost contesa Ivona Teleki, aflată la un pas de faliment. Cel care a pus mâna pe clădire a fost Petre Dionisie Câmpan, un sătean proaspăt întors la acea vreme din Statele Unite ale Americii cu o avere considerabilă.

Actul care susţine această tranzacţie a fost îngropat în pământ într-o lădiţă în 1914, unde a stat până în 1948, fiind ferit astfel de cele două războaie mondiale.

Vă mai recomandăm:

FOTO De la castelele nobililor lăsate în paragină, la centrul istoric al municipiului în continuă reabilitare

În Bistriţa-Năsăud se găsesc 12 castele, care au aparţinut în special nobililor maghiari. Deşi toate au primit titulatura de monument istoric, în acest moment niciunul nu poate fi vizitat, singurul care era deschis publicului poate fi admirat doar din afară întrucât ploaia a făcut ravagii. Ceva mai fericită e situaţia caselor din centrul istoric al municipiului, care rând pe rând sunt renovate.

FOTO Povestea celor mai „necunoscute” patru castele din Bistriţa-Năsăud, în sfârşit dezvăluită în mediul virtual

Programul „Castel în Transilvania” care a presupus o drumeţie de 22 de zile în jurul a 40 de castele din patru judeţe din Ardeal, a inclus şi patru minunăţii arhitecturale din Bistriţa-Năsăud. Astfel, poveştile castelelor Bethlen din Şieu Odorhei, Sombory-Lázár din Sărata, Wessélenyi din Chiochiş şi a Casei Torma din Cristeştii Ciceului au fost făcute cunoscute.


 

citeste totul despre: