SOS Maramureşul tradiţional, aproape o amintire. Casele în roşu şi galben, inoxul şi aluminiul din satul tradiţional trebuie să dispară

Maramuresul traditional, aproape de disparitie FOTO:Dragos Hojda/Adevarul

Maramureşul tradiţional îşi trăieşte ultimele clipe de viaţă. Casele în roşu şi galben, aluminiul şi inoxul au luat locul lemnului, toate acestea schimbând Maramureşul şi satul tradiţional din temelii. Autorităţile judeţene încearcă acum, în al 12-lea, ceas să salveze ce se mai poate salva, deşi vorbim aproape de o misiune imposibilă.

Zilele trecute prefectul judeţului Maramureş ing. Anton Rohian, a participat la seminarul cu tema „Patrimoniu cultural imaterial şi identitatea etno – culturală a poporului roman - PNDR 2014 – 2020” ce a avut loc la Cluj Napoca, organizat de Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală împreună cu Ministerul Agriculturii. 

În cadrul seminarului s-au abordat subiecte actuale, care privesc protejarea, promovarea si valorificarea patrimoniului rural, a continuităţii identităţii locale, regionale si naţionale a României, dezvoltarea mediului rural, intr-un cuvânt despre elaborarea unei strategii de salvare a satului tradiţional, un demers iniţiat la nivelul judeţului Maramureş de prefectul Anton Rohian. 

„A fost, nu cu multă vreme in urmă la Tokyo, un seminar precum cel de azi, din Cluj Napoca. Erau vreo 600 de participanţi din toata lumea. La final, in loc sa completeze un chestionar, participanţilor li s-a spus să deseneze pe o coala albă câteva semne, ceva reprezentativ, ca cei din sală să îşi dea seama care este tara din care provin. Atunci, unul din japonezii din staff-ul organizatoric a spus: in loc de participantul din România o să desenez eu ceva… câteva semne. Si din câteva linii a făcut o biserică de lemn si sala a spus: Maramureş!  

Atunci mi-am dat seama ca trebuie să ne ocupăm cu sinceritate de aceasta problemă, a patrimoniului, material şi imaterial al Maramureşului. Trebuie să inventariem tot ce înseamnă casă de lemn, porţi maramureşene, simboluri, tradiţii, etc. si să le păstram si să căutam o strategie, aici, împreună cu dumneavoastră, ca cei tineri ce îşi construiesc o casă, să le folosească. 

Am văzut, si o spun cu o profundă durere in suflet, galben, portocaliu, verde, roşu… culori de case, am văzut inox si aluminiu pe Valea Izei, pe Valea Vişeului, in Tara Lăpuşului. Noi, in Maramureş, suntem la faza in care lucram, împreună cu un jurist, cu Ordinul Arhitecţilor din Baia Mare, cu Direcţia de Cultură, cu oamenii de cultura si cu artiştii plastici, cu Universitatea, cu toţi cei care au expertiză in domeniu să înaintăm Parlamentului României o iniţiativă legislativă prin care să protejăm acest patrimoniu si identitatea, o lege care să impună un mod civilizat si onest de a construi. Si avem exemple in Europa: de la Alpi in Tirol, de la Nordul Italiei in Croaţia,  in Grecia. 

Am avut discuţii cu unul dintre parlamentarii ce ne reprezintă in Camera Deputaţilor. A fost de acord să ne susţină. În încheiere vreau doar să mai punctez un singur lucru: dacă vreţi să vedeţi unde vă sunt rădăcinile, veniţi in Maramureş!” a declarat in deschiderea lucrărilor, prefectul judeţului Maramureş. 

Din judeţul Maramureş au fost invitaţi sa participe la seminarul „Patrimoniu cultural imaterial şi identitatea etno – culturală a poporului roman - PNDR 2014 – 2020”: arh. Ştefan Pascucz (OAR Nord-Vest), Laura Ghinea (artist plastic, preşedintele UAP Baia Mare), Florin Pop (consilier, Direcţia Judeţeană de Cultură).

Citeste si: Afacere de succes cu produse tradiţionale şi preparate din peşte

Cum se obţine noul atestat de produs tradiţional. Prima certificare a obţinut-o „Pâinea tradiţională Adriana“