Secretele masonice al clădirilor din Arad. Arhitectură şi simbolism: craniul încolăcit de şerpi şi dragoni

Secretele masonice al clădirilor din Arad. Arhitectură şi
simbolism: craniul încolăcit de şerpi şi dragoni

Loja ,, Concordia”  FOTO arhivă Adevărul

Puţină lume ştie că Aradul deţine cel mai bine conservat templu masonic istoric din România. Totodată, în oraşul de pe Mureş se pot admira frumoase clădiri, construite la finele secolului al XIX–lea, pe care au fost gravate numeroase simboluri masonice, cu încărcătură esoterică deosebită.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoricul arădean Antoniu Martin spune că, deşi au existat loji masonice şi mai devreme, masoneria arădeană a cunoscut o dezvoltare semnificativă şi sustenabilă începând cu anul 1888, odată cu fondarea lojii ,,Concordia”. Imediat după ce a fost recunoscută ca lojă cu drepturi depline – primind patentă de funcţionare - , de către Marea Lojă Simbolică a Ungariei, loja ,, Concordia” a purces la organizarea internă, în paralel cu demersul de a acţiona în beneficiul comunităţii, prin proiecte filantropice şi culturale.

„Idealurile masonice şi ideile generate în interiorul şedinţelor lojii au fost promovate prin intermediul presei în comunitatea arădeană. Dar, o altă modalitate de promovare, probabil mai subtilă, a reprezentat-o gravarea unor simboluri specifice, cu caracter esoteric, iniţiatic, pe unele edificii ale Aradului, clădiri care aparţineau membrilor lojii «Concordia»”, spune istoricul arădean.

O astfel de clădire, probabil cea mai reprezentativă din punctul de vedere al încărcăturii simbolistice, a fost cea în care a locuit primul venerabil al lojii arădene, savantul farmacist Rosznyay Matyas, situată în Piaţa Avram Iancu.


Casa farmacistului Rosznyay Matyas

„Pe faţada acesteia se mai pot admira simbolul ,, Arborelui Vieţii” – simbol cabalistic, dar şi masonic -, simbolul ,,potirului”- care poate reprezenta cupa Sfântului Graal -, şi cel al ,,Meduzei”, în fapt un craniu încolăcit de şerpi  – care semnifică înţelepciunea prin excelenţă, dar şi entitate care protejează de spiritele rele. Se ştie că simbolismul masonic este unul sincretic, acesta preluând elemente din toate marile sisteme esoterice şi spirituale ale lumii. 

Palatul Iosif Steiner, o clădire încărcată de simboluri masonice 

În zona cunoscută sub vechea denumire de ,,Boul Roşu”, pe faţada Palatului Iosif Steiner, cum îl chema pe proprietar, putem vedea alte câteva simboluri cu pronunţat caracter esoteric: «Coroana» – care sugerează «arta regală», o altă denumire pentru masonerie -, «Echerul şi Compasul» – elemente preluate în masoneria modernă din instrumentarul breslelor de constructori sau de masoni operativi -, «Dragonii încolăciţi» – reper simbolic cu multiple semnificaţii mitologice -, şi nu în ultimul rând «Păunul» – ale cărui semnificaţii au suferit avataruri fascinante de a lungul istoriei, de la epocă la epocă, de la religie la religie”, menţionează Antoniu Martin. 


Simbolul Păunului, gravat pe Palatul Steiner

Chestiunea edificării unui spaţiu propriu pentru loja ,,Concordia” s-a pus pe tapet în cadrul şedinţelor acesteia încă din anul 1892, dar lipsa fondurilor şi angrenarea lojii în numeroase activităţi filantropice care necesitau cheltuieli nu au permis iniţierea unui astfel de proiect decât în anul 1896, când s-a iniţiat strângerea de fonduri de la membrii pentru acest scop.

În 1902, loja arădeană, care dispunea deja de un buget consistent, a trecut la achiziţionarea terenului din incinta  Şcolii de Arte şi Meserii, în vederea amplasării viitorului Templu. Maeştrii lojii au aprobat proiectul arhitectural în stil neogrec al ,,fratelui” Milan Tabacovits, membru al ,,Concordiei”.


„Trei ani mai târziu, templul a fost deja ridicat, fiind apoi decorat şi mobilat în manieră specifică. Ceremonia ritualică de inaugurare a templului s-a desfăşurat în 21 octombrie 1905, în prezenţa reprezentanţilor Marii Loji Simbolice a Ungariei şi ai lojilor din tot cuprinsul regatului maghiar. Şi astăzi templul masonic istoric reprezintă una dintre emblemele arhitecturale ale Aradului. Impozanta clădire, care a avut ca destinaţie ritualurile masonice, este cel mai bine conservat – pe exterior – Templu masonic din România. În interior nu se mai păstrează nimic din decorul şi gravurile de epocă. Templul a fost naţionalizat în septembrie 1940, în perioada regimului naţional –legionar, când masoneria era considerată, alături de evrei, «ţapul ispăşitor» pentru toate problemele ţării”, încheie istoricul arădean.

 

Vă mai recomandăm: Istoric arădean: „Masoneria a avut un rol semnificativ în evoluţia societăţii în epoca modernă“

Istoricul Antoniu Martin va lansa cartea  ,,Masoneria explicată profanilor”

citeste totul despre: