Mişcarea Legionară a fost sprijinită puternic de preoţi
0
Mişcarea Legionară din judeţul Arad a avut la bază mai mulţi oameni ai bisericii, aceştia sprijinind prin diferite mijloace acest curent.
Primul cuib legionar din judeţul Arad a fost înfiinţat de către profesorul de la Academia Teologică Arădeană, Ilarion Felea, cel care a fost între 1934 şi 1944 redactorul revistei „Biserica şi Şcoala”, unde a şi publicat unele articole cu caracter legionar.
„Felea a constituit cuibul legionar în 1940, denumit Sfântul Ioan Gură de Aur, în cadrul căruia se studia doctrina legionară şi se făcea propagandă acestei organizaţii. Din cuibul respectiv a făcut parte şi preotul Tudor Demian, membru în Mişcarea Legionară din 1940, acesta desfăşurând o activitate publicistică , scriind articole pro legionare şi anticomuniste. Au mai fost şi unii studenţi de la teologie care aveau simpatii legionare, precum Dimitrie Gornic, devenit membru în Mişcarea Legionară din 1936. Acesta a constitit un cuib legionar în localitatea arădeană Iermata, denumit Decebal”, ne spune istoricul arădean Antoniu Martin.
În 1937, Gornic a devenit şeful Centrului studenţesc din Arad, calitate în care a organizat excursii şi serbări legionare în satele din jurul Aradului. În timpul rebeliunii legionare a fost numit inspector la Întreprinderea de Tramvaie Arad. În 1942, acesta devine preot paroh în oraşul Arad.
După ce comuniştii preiau puterea, legionarii se „reorientează”
După 1945, mulţi dintre simpatizanţii legionari au trecut în tabăra comunistă, în urma înţelegerii dintre Teohari Georgescu şi liderul legionar Nicolae Pătraşcu, comuniştii dorind ca prin acest lucru să-şi îngroaşe rândurile .
Alţi legionari au încercat, iluzoriu, să realizeze acţiuni subversive pentru preluarea puterii.
„În judeţul Arad, Gligor Cantemir, fost prefect al Poliţiei Legionare Arad, a fost paraşutat în decembrie 1944, împreună cu alţi 7 camarazi, în zona muntoasă a judeţului, în vederea organizării unor acţiuni diversioniste. A fost organizată o tabără legionară în zona Gurahonţ, care funcţiona în ianuarie 1945, gestionată de legionarul Pucea Florea. O altă tabără s-a constituit la Moneasa, şi grupa circa 15-20 de legionari, condusă de un anume Stănescu, unul dintre apropiaţii lui Horia Sima. În zona Aldeşti a fost încropit un depozit de armament, prin implicarea preotului Traian Vraciu şi a preotului Simesie Ioja”, mai povesteşte profesorul şi istoricul arădean Antoniu Martin.
Şi în anii următori, se fac tentative de organizare a unor grupuri de rezistenţă legionară în munţii din judeţul Arad, la Şilindia, Chisindia, Iosăşel. În 1947, se încearcă coagularea simpatizanţilor legionari din oraşul Arad, prin intermediul preotului Teodor Bej , încercându-se adunarea tuturor legionarilor nearestaţi. Unul dintre cei care au făcut eforturi în acest sens era Ion Ageu, asistent la Academia Teologică, şi profesor de religie la Liceul de băieţi, Moise Nicoară din Arad.
Cu arestările din anul 1948, rezistenţa legionară din judeţul Arad se sfârşeşte.
Vă mai recomandăm: Partidul de legionari face legea-n Ferentari
Se încarcă comentariile...
