Icoana făcătoare de minuni care a rezistat unui incendiu

Una dintre icoanele făcătoare de minuni din ţara noastră se află în Bazilica Maria-Radna din judeţul Arad. Bazilica Maria-Radna a devenit principalul loc de pelerinaj al romano-catolicilor din toate colţurile lumii.

De mai bine de 300 de ani, aici se sărbătoreşte naşterea Sfintei Fecioare Maria. În 1668, bătrânul Georg Vriconosa donează capelei fraţilor franciscani din Radna o icoană tipărită pe hârtie în atelierul meşterului tipograf Remondini din Bassano del Grappa, în Italia. Această  icoană a Maicii Domnului, care s-a păstrat din vechea biserică franceiscană  a fost distrusă în urma atacurilor trupelor otomane, din 1695.

În mod miraculos, icoana tipărită pe hârtie nu a ars, fiind găsită mai apoi de credincioşi printre resturile carbonizate. 

În 1770, icoana miraculoasă primeşte în dar o podoabă nepreţuită: este adusă de la Viena marea ramă din argint, opera meşterului aurar oficial al curţii imperiale, Josef Moser. Puterea sa făcătoare de minuni a ajuns rapid la urechile enoriaşilor După dispariţia ciumei din Arad, în anul 1709, toţi locuitorii oraşului au mers la Radna pentru a se ruga. Vindecările miraculoase au tot continuat la bazilica Maria-Radna. 

Enoriaşii spun că diferenţa dintre aceast lăcaş sfânt şi, spre exemplu cel de la Medjugorije, din Croaţia, este că la Maria-Radna nimeni nu a văzut apariţia chipului Sfintei Fecioare Maria. Dar se spune că mulţi au putut simţi ajutorul acesteia. Ca mulţumire, cei care s-au vindecat în urma rugăciunilor, au lăsat o veritabilă expoziţie de picturi şi fotografii. Este a doua biserică din Europa unde există o asemenea expoziţie. Zilnic, la Maria Radna merg în jur de 200 de vizitatori, dar reprezentantanţii bazilicii se aşteaptă ca numărul turiştilor să crească odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare.

Istoria Bisericii şi Mănăstirii Maria-Radna

Prima biserică a fost înălţată aici la 1520, într-o perioadă când la sud de Mureş, în Banat, domneau otomanii. După ce Banatul va fi cucerit, capela va sluji credincioşilor şi călugărilor franciscani, refugiaţi din calea năvălitorilor pe malul nordic al Mureşului. Otomanii au atacat în repetate rânduri aşezarea, iar biserica a trebuit reconstruită de multe ori. La invazia turcească asupra Lipovei, din 1695, biserica de la Radna a fost arsă din temelii, însă icoana Maicii Domnului a rămas intactă. După ce turcii au fost alungaţi din Banat, o nouă biserică a fost construită.

La data de 7 iulie 1756, în sărbătoarea Rusaliilor, are loc aşezarea pietrei de temelie a unei noi biserici pentru Maria-Radna, biserica veche fiind deja neîncăpătoare. Celebrarea este condusă de către prepozitul mare al Capitlului Catedral de Cenad, cu reşedinţa la Timişoara, Clemens Rossi. Noua biserică dăinuie până în zilele noastre. În 1750 are loc, în urma unei investigaţii minuţioase, recunoaşterea oficială din partea Bisericii a locului de pelerinaj de la Maria-Radna, recunoaştere făcută publică prin intermediul canonicului Johannes Szlezak. Adăpostul călugărilor franciscani din România Arhiepiscopul-principe, primat al Ungariei, Alexander Rudnay consacră în mod solemn biserica, dăruind totodată icoanei miraculoase două coroane din aur. El a cerut prin testament ca la moartea sa inima să-i fie scoasa din piept şi aşezată spre odihnă în preajma icoanei Sfintei Fecioare Maria din Radna. În 1895, cu ocazia aniversării a două sute de ani de la înregistrarea primului miracol de la Maria-Radna, biserica este înfrumuseţată cu un nou altar principal, realizat din marmură de Carrara, altarul cel nou din marmură înlocuind unul mai vechi din lemn.

Papa Francisc este aşteptat la Radna

Reabilitarea Mănăstirii Maria Radna se va finaliza în lunile următoare, iar la evenimentul de inaugurare, care va avea loc pe 2 august, a fost invitat şi Papa Francisc.

Până acum la eveniment şi-au confirmat prezenţa mai multe personalităţi, printre care preşedintele României - Klaus Iohannis.

 Mănăstirea beneficiază de un program de reabilitare în valoare de 47,14 milioane de lei, adică peste 10 milioane euro, cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 30 de milioane de lei, provenind de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional. Diferenţa de bani a fost alocată de Guvernul României şi de beneficiar, adică Episcopia Romano-Catolică Timişoara. Reprezentanţii mănăstirii au spus că întregul complex va intra într-un circuit turistic permanent din 2015, estimând că se va dubla numărul de vizitatori. 

Icoana descoperită de taur

O altă icoană făcătoare de minuni se află la Mănăstirea Hodoş Bodrog din judeţul Arad. Se spune că un taur din turma unui păstor a scos la iveală dintr-o movilă de pământ Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe locul unde s-a descoperit icoana a luat fiinţă mănăstirea. Hodoş ar fi fost numele taurului de care legenda leagă începutul mănăstirii şi provine de la slavul „hudus”, care înseamnă sărbătoresc, maiestuos.

Numele de Bodrog desemneaza poziţionarea mănăstirii între ape, între satele Bodrogul Vechi şi Bodrogul Nou. Pentru a confirma datele legendei, se mai păstrează şi astăzi, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.

Vă mai recomandăm: Povestea icoanei făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dragomireşti

O Icoană Făcătoare de Minuni din Mexic va fi adusă la Zărneşti