Epopeea Belina: de la Ceauşescu până la Dragnea. Ce a proiectat dictatorul în paradisul administrat acum de Tel Drum

Epopeea Belina: de la Ceauşescu până la Dragnea. Ce a proiectat dictatorul în paradisul administrat acum de Tel Drum

Liviu Dragnea a adus, în 2016, chinezii la Seaca pentru a promite Complexul Hidroenergetic Turnu Măgurele-Nicopole, proiectul fostului dictator Nicolae Ceauşescu FOTO Diana Frîncu

Nicolae Ceauşescu a pus la punct un proiect megalomanic care ar fi trebuit să se concretizeze la Seaca, în Teleorman, aceeaşi comună care astăzi se află în atenţia procurorilor DNA, după declanşarea „dosarului Belina“. Proiectul a fost sistat după 1989, iar Liviu Dragnea a promis că-l reia doar în timpul campaniilor electorale.

Ştiri pe aceeaşi temă

În localitatea aflată la 130 de kilometri de Bucureşti şi doar 5 kilometri de Dunăre, Ceauşescu a vrut să construiască, în colaborare cu bulgarii, cea mai mare hidrocentrală de de Dunăre: Complexului Hidroenergetic Turnu Măgurele-Nicopole.

Epopeea complexului hidroenergetic de la Seaca a început în 1978. A fost anul în care Ceauşescu l-a invitat în localitatea de pe malul Dunării, lângă insula Belina, pe preşedintele comunist bulgar Todor Jivkov, cu care a bătut palma pentru demararea marelui proiect.

„Doamnele de la centru s-au descălţat“

„Era 5 aprilie 1978. Adusese Ceauşescu aici oameni din toată ţara. S-a întâlnit cu Todor Jivkov, prim-secretar al CC al Partidului Comunist Bulgar, şi au turnat piatra de temelie. Mii de oameni au asistat la eveniment. Ploua torenţial şi noroi cât cuprinde, pentru că nu era drum asfaltat până în baltă. Doamnele de la centru s-au descălţat, au mers cu sandalele în mâini“, povesteşte Lucian Călin, primarul din Seaca, martor al momentului inaugural din 1978. După ziua de 5 aprilie, la Seaca a demarat în forţă organizarea de şantier şi comuna a devenit un furnicar de oameni.


Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au inaugurat pe 5 aprilie 1978 lucrările de construire a Complexului hidroenergetic Nicopole – Turnu Măgurele FOTO Fototeca online a comunismului romanesc Cota 66/1978

În acel an, localitatea a fost populată cu 3.000 de oameni aduşi din toată ţara să muncească la construcţia hidrocentralei. În prima fază, s-a lucrat la un dig prin care urma să se facă legătura între sat şi insula Belina. „Practic, au astupat braţul Pavel ca să ajungă la insulă. Un fel de pod. Au defrişat atunci toată insula. S-au cărat în anul ala tone întregi de lemne de pe Belina. Le-a luat statul“, mai spune primarul.

Au fost instalate sute de barăci

În paralel cu lucrările la hidrocentrală, la marginea satului Seaca au început să se pună bazele unui oraş. Muncitorii au fost cazaţi în zeci de barăci care păreau case de jucărie. Din cauza acestei aparenţe, comuna a fost poreclită „Oraşul de carton“.

Localnicii vârstnici din Seaca îşi mai amintesc şi astăzi anii de glorie în care au fost convinşi că localitatea se va transforma într-un mare oraş. „Au fost aduse sute de barăci. Erau barăci pentru muncitori, familişti şi nefamilişti separat, pentru că unii veniseră cu nevestele şi cu copii. Erau birouri pentru şefi, grădiniţă pentru copii, dispensar. Începuseră construcţia la o clădire cu etaj care ar fi trebuit să fie şcoală“, povesteşte primarul din Seaca, Călin Lucian. În anii ‘80, în perioada Oraşului de Carton, localnicii din Seaca aveau condiţii de invidiat faţă de alte zone rurale. „Era canalizare, aveam electricitate, condiţii pe care, poate, nu le găseai în alte sate din judeţ“, mai spune primarul.


Jivkov şi Ceauşescu au pus piatra de temelia a complexului hidroenergetic care nu s-a mai construit niciodată FOTO Fototeca online a comunismului romanesc Cota 275/1978
 
Sfârşitul Oraşului de Carton
 
Lucrările începute în 1978 s-au sistat în 1983 din cauza unor neînţelegi cu bulgarii. Ceauşescu n-a renunţat însă la proiect şi investiţia a fost reluată trei ani mai târziu, în 1986. Oraşul de carton, aşa cum şi-l amintesc localnicii, a mai avut viaţă până în 1989. La Revoluţie lucrările s-au oprit definitiv, iar muncitorii s-au împrăştiat prin ţară.


Aşa arată astăzi clădirile abandonate în 1989 pe şantierul complexului energetic de la Belina FOTO Elisabeth Bouleanu
 
Investiţia s-a oprit într-un stadiu avansat. „Fuseseră montate turbini sub apă, se făcuse culoar până la insulă. Se săpase 24-25 de metri, s-a izolat pânza freatică ca să se lucreze. Era avansată lucrarea. Noi credem că, doi ani dacă mai întârzia Revoluţia, hidrocentrala era gata şi Seaca ar fi devenit oraş“, mai spune primarul.


Aşa arată astăzi clădirile abandonate în 1989 pe şantierul complexului energetic de la Belina FOTO Elisabeth Bouleanu
 
Din zona populată în anii ‘80 cu 3.000 de suflete, s-a furat între timp tot ce s-a putut fura. Doar zidurile câtorva clădiri şi unele barăci mai rezistente au scăpat de hoţi. Ruinele construcţiilor muncitoreşti, la un pas de prăbuşire, sunt vizibile şi acum în preajma insulei Belina, acoperite de bălării şi oferind un peisaj trist.

 
Guvernele postdecembriste au mutat hidrocentrala la Seaca
 
Despre construirea unei hidrocentrale în Teleorman s-a vorbit şi după Revoluţie. Guvernele postdecembriste au preluat visul lui Ceauşescu, l-au mutat de la Seaca la Islaz, tot pe malul Dunării, şi l-au folosit ca material electoral în multe runde de alegeri. La Islaz s-au tăiat şi câteva panglici inaugurale pe un teren plin de bălării. 
 
Primul care a tăiat panglica hidrocentralei de la Islaz a fost Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei, în 2002. La vremea respectivă, proiectul era estimat la 125 de milioane de euro. După mai multe licitaţii eşuate, probleme cu exproprierile şi tărăgănări în obţinerea autorizaţiilor, proiectul a fost abandonat.
 
În 2009, Emil Boc a venit şi el la Islaz şi a mai tăiat o panglică. Valoarea proiectului crescuse între timp până la 315 milioane de euro. Ministerul Mediului a descoperit ulterior, la Islaz, două specii de cormorani protejaţi şi, din cauza păsărilor rare, proiectul de la Islaz s-a sistat înainte de a demara efectiv. 
 
De la hidrocentrală la aqua park
 
În 2012, Dragnea a reluat subiectul hidrocentralei, readucând-o la Seaca. A promis marea investiţie teleormănenilor în campania electorală din vara anului 2012. Un an mai târziu, după câştigarea alegerilor, Guvernul Ponta a schimbat planurile pentru investiţia de la Seaca, din hidrocentrală în aqua park, un paradis turistic care urma să se desfăşoare în zonă, inclusiv pe insula Belina.
 
Printr-o hotărâre de Guvern aprobată la data de 27 noiembrie 2013 de Guvernul Ponta, suprafeţele pe care Ceauşescu a construit oraşul de carton şi cele pe care Dragnea promitea continuarea lucrărilor au trecut din administrarea Apelor Române în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Trecerea a implicat şi transferul insulei Belina în administrarea autorităţilor din Teleorman. 

 
În octombrie 2014, în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, Dragnea a vorbit, din nou, despre hidrocentrala de la Seaca. Din poziţia de vicepremier, Dragnea adus în pădurea de la Seaca, locul investiţiei promise, o delegaţie a companiei chineze Huadian Engineering.
 
”Suntem aici pentru că domnul preşedinte (n.r. - Yang Yong) este interesat în realizarea împreună cu noi şi Guvernul Bulgariei a unei hidrocentrale, aici, în acest loc în care ne aflăm. Este o investiţie majoră pe care o avem în vedere, cu două componente. O componentă de energie - hidrocentrala, şi a doua componentă - o investiţie şi mai mare - realizarea unui dig pentru cele două maluri ale Dunării, de peste 100 de kilometri, care ne va rezolva pentru totdeaua problema inundaţiilor, plus că va contribui serios la sistemul de irigaţii”, spunea Dragnea în 2014. 


Dragnea a plimbat delegaţia chineză prin pădurea de la Seaca în scop electoral FOTO Elisabeth Bouleanu
 
După termenele promise de Dragnea, investiţia ar fi urmat să fie demarată efectiv în vara anului 2015 şi ar fi urmat să coste 2 miliarde de euro. Complexul promis de Dragnea se chema la fel cum îşi botezase Ceauşescu "creaţia": Complexului Hidroenergetic Turnu Măgurele-Nicopole.


Planul prezentat de Dragnea chinezilor în 2014, cu numele identic celui ales de Ceauşescu Complexul Hidrotehnic Turnu Măgurele - Nicopol
 
”Au tot venit de-a lungul timpului. Călin Popescu Tăriceanu a venit şi a zis «Domn' primar, trimit o echipă, facem un studiu», nu s-a făcut nimic. A venit dl Dragnea cu dl Niţă, cu chinezii, au zis că fac, că trebuie fonduri. Nu s-a mai auzit nimic. Revoluţia dacă mai întârzia doi ani, aia era şansa, aveam centrala şi Seaca era oraş”, crede edilul din Seaca.


Dragnea a plimbat delegaţia chineză prin pădurea de la Seaca în scop electoral FOTO Elisabeth Bouleanu
 
Tel Drum gestionează activitatea de pescuit în zonă din 2011
 
Dosarul ”Belina” a ajuns în atenţia DNA anul acesta, făcând insula de la Seaca celebră la nivel naţional. La Seaca însă, Belina şi Tel Drum sunt două nume arhicunoscute de ani buni, iar povestea monopolului deţinut de celebra firmă pentru activitatea de pescuit este una veche. Tel Drum gestionează activitatea de pescuit în zona Seaca-Belina încă din 2011, având contract cu Apele Române. Odată cu trecerea insulei în administrarea CJ Teleorman, contractul a rămas valabil, s-a schimbat doar instituţia căreia firma îi plătea chirie. ”Tel Drum a închiriat de la Apele Române în 2011. După ce a trecut în administrarea Consiliului Judeţean, contractul a rămas valabil, doar că banii de la Tel Drum au mers la Consiliul Judeţean. Asta e singura diferenţă. Povestea e veche, scandalul de acum e politic”, mai spune edilul social-democrat din Seaca.
 
Liviu Dragnea despre hidrocentrala de la Seaca
 
”Am avut două opţiuni, peste Olt, la Islaz sau peste Dunăre, la Seaca în colaborare cu bulgarii.  Personal optez pentru a doua variantă. Asta ar înseamna şi construirea unui pod peste Dunăre. Suntem în discuţii cu partenerii bulgari. Am discutat deja şi cu două companii mari care ar putea să efectueze lucrarea. Fac precizarea că nu pot fi făcute amândouă”. (2012)
 
”Hidrocentrala de a Seaca este într-o fază destul de avansată. S-a adoptat un memorandum între Guvernul României şi Guvernul din Bugaria. Urmează să se înfiinţeze Compania de proiect” a declarat vicepremierul Liviu Dragnea, la Alexandria. (iunie 2014)
 
”Demersurile au început în aprilie, suntem în octombrie, deci practic în cam şase- şapte luni am reuşit să ducem la capăt un proiect care, în mod, normal durează doi trei ani de zile. Eu cred că în primăvara anului următor putem avea toate procedurile reliazare, toti paşii negociaţi” (octombrie 2014)
 
”Hidrocentrala de la Seaca este un proiect blocat. Am avut multe contacte şi discuţii avansate cu constructori din China care au fost pregătiţi sa realizeze, proiectul a fost updatat, s-a stabilit şi noua locatie care este cu 2 sau 3 km în amonte faţă de vechea locaţie, există sursa de finantare, dar actualul Guvern a blocat toate aceste tipuri de  investiţii” (iunie 2016).
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: