Roşia Montană, în faţa unei decizii istorice. Comitetul Patrimoniului Mondial va discuta în Bahrain includerea sitului istoric pe lista UNESCO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România ar putea avea peste doar câteva săptămâni un nou monument pe lista UNESCO. Comitetul Patrimoniului Mondial va lua în discuţie includerea Roşiei Montane pe lista siturilor istorice protejate în cadrul celei de-a 42-a sesiuni ce se va desfăşura în perioada 24 iunie – 4 iulie 2018, în Bahrain.

În avanpremiera acestei importante sesiuni cu implicaţii majore auspra viitorului comunităţii miniere din Munţii Apuseni, organizaţia ”World Heritage Watch” a lansat raportul pe 2018, în care analizează 39 de situri istorice. Printre acestea, a fost publicată şi o analiză sub titlul ”Roşia Montană – un peisaj minier unic”, care doreşte să vină în ajutor membrilor Comitetului în decizia pe care aceştia urmează să o ia pe marginea includerii sitului în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. 

Analiza este semnată de Adrian Crăciunescu (ICOMOS România) şi Sergiu Musteaţă (ICOMOS Moldova). Potrivit acestora, o eventuală decizie de neînscriere în Lista Patrimoniului Mondial ar da un impuls major celor care promovează exploatarea la suprafaţă a tuturor resurselor culturale şi peisagistice, cu un impact puternic asupra mediului, inclusiv prin folosirea tehnologiilor bazate pe cianuri. ”Ar putea fi o încurajare pentru promovarea în continuare a anulării clasificării ca monument naţional pentru a avea opţiunea legală de a continua exploatarea în carieră, ceea ce duce la distrugerea rapidă şi ireversibilă a patrimoniului. În acelaşi timp, neînscrierea ar diminua încrederea societăţii româneşti în această idee şi ar diminua şansele de cooperare internaţională pentru conservarea sitului”, se afirmă în document. 

Imagine indisponibilă

Limitele zonei care ar urma să fie inclusă pe lista Patrimoniului Mondial. Sursa: Warld Heritage Watch

Potrivit organizaţiei ”World Heritage Watch”, regenerarea socială şi economică a zonei din jurul comunei Roşia Montană poate fi realizată printr-un proces care trebuie să se bazeze pe importanţa patrimoniului local, prin păstrarea tradiţiei locale şi oferind condiţii moderne pentru o viaţă prosperă pentru comunitatea locală. ”Suntem convinşi că un proces de demarare poate începe cu mijloace financiare şi administrative relativ modeste, astfel încât acesta să ducă la un proces precaut şi constante în dezvoltarea adecvată a sitului, situaţie preferată, spre deosebire de investiţiile majore şi concentrate implementate în un timp foarte scurt”, se mai susţine în analiza menţionată. Situl Roşia Montană are nevoie de un ”plan de afaceri” bazat pe patrimoniu, un plan viabil din punct de vedere economic pentru o dezvoltare durabilă, ca o alternativă realistă şi realizabilă pentru presiunea constantă a modelului distructiv propus pentru acest loc, exploatarea în carieră.

Alte precizări din analiza publicată în raportul World Heritage Watch

”Luând în considerare riscurile legate de fostul şi actualul sprijin din partea diferitelor grupuri politice şi administrative de influenţă pentru un vast proiect minier de exploatare, implicând riscuri imense pentru siguranţa mediului şi luând în considerare rata accelerată a degradării stării de conservare a sitului, observând că populaţia a scăzut drastic în ultimii ani, datorită unei politici miniere private a companiei de a muta oamenii pentru a avea o cale clară pentru mineritul şi prelucrarea a patru munţi unde galeriile antice miniere sunt localizat, suntem convinşi de necesitatea înscrierii peisajului cultural Roşia Montană direct în Lista Patrimoniului Mondial în pericol.

Imagine indisponibilă

Considerăm că graniţele propuse în cadrul dosarului de nominalizare ar servi bine proprietăţii, deoarece vedem Roşia Montană ca un complex de valori culturale şi de peisaj care îl califică drept înscriere ca «peisaj cultural», având în centru cel mai valoros nucleu complexul de galerii miniere romane. Apreciem modul în care peisajul a fost folosit de-a lungul secolelor, probabil din epoca romană, pentru a crea un sistem complex de gestionare a apei, în scopul utilizării puterii hidraulice pentru a pune în funcţiune mori de prelucrare a minereului, cu mult înainte de revoluţia industrială. 

De-a lungul anilor, s-a constatat faptul că există multe lacune în cunoaşterea ştiinţifică şi istorică a sitului în ceea ce priveşte perioadele precum epoca preromană sau pentru Peisajele Culturale şi siturile mixte timpurii medievale şi timpurii târzii. Prin urmare, considerăm că o comunitate ştiinţifică interdisciplinară ar trebui să fie stabilită fără întârziere în scopul cercetării ulterioare a sitului. Încurajăm autorităţile române şi comunitatea internaţională să accepte, respectiv să ofere asistenţă ulterior înscrierii pe lista patrimoniului mondial pe cale de dispariţie. Considerăm că acest ajutor nu ar trebui să fie reprezentat de fonduri, ci mai degrabă în susţinerea continuă a grupului de lucru ICOMOS Europa şi a ICCROM, astfel încât prin utilizarea Roşia Montană ca bază pentru organizarea de cursuri de instruire de către ICCROM, am putea atrage un interes sporit din partea comunităţii ştiinţifice internaţionale, atragând astfel investiţii viitoare bazate pe interesul ştiinţific excepţional pe care îl are acest sit”.

Citiţi şi:

 

Epopea comandorului Dan Valentin Vizanty, eroul din război condamnat la închisoare de comunişti. Doborârea a 24 de avioane în 12 minute

 

Un preot vrea să strămute o biserică de lemn monument istoric din Alba Iulia şi să construiască una zidită. Luat la întrebări de credincioşi, a chemat poliţia

 

Pasiunea pentru motociclete i-a adus sfârşitul: bărbat de 36 de ani din Cugir decedat în accident în Germania. Trupul a zăcut ore întregi într-un lan de grâu

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite