Povestea scriitorului şi ziaristului Tiron Albani, un erou al Marii Uniri de la 1918. Rămas orfan de mic, şi-a luat soarta în propriile mâini
0Printre marii eroi ai Marii Uniri de la Alba Iulia a fost şi ziaristul şi scriitorul Tiron Albani. În 2017 s-au împlinit 130 de ani de la naşterea acestuia în satul Gârbova de Sus din judeţul Alba.
Tatăl acestuia, Albani Amos, a fost fiul preotului Albani Sebastian care a slujit la biserica greco – catolică din Gârboviţa între anii 1853 – 1875, iar mama lui Istina, a fost fata moaşei Mădălina din Gârbova de Sus. Istina Albani, mama scriitorului, a murit foarte tânără la doar 23 de ani lăsând orfani trei copii: Praschiva, Maria şi Chirion (Tiron).
Deşi a rămas orfan la o vârstă fragedă Tiron Albani, având o personalitate puternică, şi-a luat soarta în propriile-i mâini muncind şi învăţând în acelaşi timp. Integrat mişcării muncitoreşti de la Budapesta unde a plecat în căutare de lucru, şi-a completat pregătirea, urmând, după propria-i mărturie, „o clasă de liceu particular, două clase de gimnaziu muncitoresc şi Academia ziaristică, plus cursurile seminariale ale Universităţii libere”.
Numele de Tiron provine din Chirion care era un nume frecvent întâlnit în Gârbova de Sus, iar transformarea numelui din Chirion în Tiron, o găsim explicată în scrierea veche din alfabetul chirilic unde nu exista grupul de litere „Chi” iar scrierea se făcea cu „T” . Astfel găsim numele de Chirion scris Tirion sau Tiron. Scriitor popular, cum singur se considera, Tiron Albani a servit, prin toate manifestările sale, un crez. Activitatea literară a lui Albani este o prelungire a celei de ziarist militant. Opera lui formează mai multe volume, cum ar fi: „Craiul munţilor”, Oradea, 1934; „Leul de la
Şişeşti”, Oradea, 1936; „Douăzeci de ani de la Unire”, voi. I, Oradea, 1938; „Un petec de Asie în Europa”, Arad, 1941; „Atlantida”, Arad, 1945; „Memorii”, Bucureşti, 1969. A tradus din literatura maghiară un roman de Fekete Francisc şi proză de Jokai Mor, Moricz Zsigmond.
Ca politician, Tiron Albani a fost un fruntaş socialist care împreună cu Ioan Flueraş şi Iosif Jumanca au fost principalii lideri care în ianuarie 1906 formau la Lugoj secţia românească a Partidului Social-Democrat din Ungaria, iar în ceea ce priveşte evenimentele din 1918, ei erau convinşi că lupta de eliberare socială şi lupta de eliberare naţională sunt indisolubil legate astfel că pentru înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, conducătorii socialişti au luat hotărârea de a colabora cu Partidul Naţional Român pentru organizarea luptei naţionale a românilor din Transilvania şi Banat.
„Şi dacă poporul român manifesta pentru eliberare naţională şi dezrobire socială o făcea pentru că în mintea lui aceste idealuri se contopeau, formând o singură credinţă. Pentru el faptul că socialişti conlucrează cu naţionali este o chezăşie”, spunea socialistul Tiron Albani. Acesta a făcut parte din Consiliul Naţional Român Central, format la data de 30 octombrie / 12 noiembrie 1918 şi constituit din reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi ai Partidului Social Democrat, care a preluat controlul Transilvaniei în acele zile. Cei şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român erau Theodor Mihaly, Vasile Goldiş, Aurel Vlad, Alexandru Vaida-Voevod, Ştefan Cicio-Pop, Aurel Lazăr iar cei şase ai Partidului Social Democrat: Ioan Flueraş, Basil Surdu, Iosif Renoiu, Tiron Albani, Enea Grapini, Iosif Jumanca.
În prefaţă la volumul „Douăzeci de ani de la Unire”, publicată în anul 1938, Tiron Albani spunea următoarele: „Gândul de la care a purces această carte este pornit din observaţia, că deşi nu a trecut decât două decenii dela marile evenimente cari ne-au adus România întregită, multe fapte de o capitală importanţă, au trecut în domeniul uitării odată cu oamenii cari au fost părtaşi la ele şi cari rând pe rând se duc… nelăsând în urma lor decât regretul nostru al tuturor şi nici un document care să fie mărturie vremurilor viitoare”.
”În anul 2010 cu ocazia scrierii Monografiei satului Gârbova de Sus, am primit aceste manuscrise de la unchiul meu, Teodor Sima. Pentru evocarea a 125 de ani de la naşterea lui Tiron Albani, aceste manuscrise le-am editat în cartea intitulată Tiron Albani, Cum s-a făcut Unirea, Pagini de istorie trăită de autor ca erou al Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Cartea mai conţine şi fotografii originale, păstrate de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în unicul album care a supravieţuit printr-un miracol al istoriei, la fel ca şi manuscrisele lui Tiron Albani. Acest album a fost realizat de fotograful Unirii, Emanuil Samoilă Mîrza, originar din Galtiu şi a fost dăruit de
el lui Iuliu Hossu episcop greco-catolic de Cluj-Gherla. Un instantaneu îi surprinde alături, într-un moment istoric crucial, pe cel care avea să devină primul patriarh ortodox al României din istorie – Miron Cristea, şi pe cel care avea să devină primul cardinal român din istorie – Iuliu Hossu”, spune Istina Sima, preşedintele asociaţiei ”Pro Gârbova de Sus”.
În aceste manuscrise în care evenimentele sunt redate cu o exactitate uimitoare, se remarcă un mod foarte inteligent făcut de ziaristul Tiron Albani la sfârşitul manuscrisului. Prin discuţia dintre Emil Isac şi şi un ziarist francez, autorul precizează graniţele României formate prin actul de la 1 Decembrie 1918, întărind precizarea graniţelor cu numele delegaţilor veniţi din acele localităţi. Acesta este pe de o parte adevărul despre „cum s-a făcut unirea”, iar pe de altă parte, sunt mărturii de necontestat venite atât de la oameni importanţi din ţară, cât şi de la martori importanţi din afara ţării prezenţi la eveniment. Evenimentele pe care Tiron Albani le descrie în volumul „Cum s-a făcut Unirea” sunt pagini de istorie trăită de autor, de o mare importanţă atât pentru istoria ţării, cât şi pentru istoria satului Gârbova de Sus.
Se încarcă comentariile...
