Povestea maistrului de geniu de la Cugir, care a inventat primul pistol-mitralieră fabricat în România

Povestea maistrului de geniu de la Cugir, care a inventat primul pistol-mitralieră fabricat în România

Nicolae Sterca a lucrat în total 57 de ani în uzina de la Cugir. Foto: Iftimie Nesfantu, omniscop.ro

Nicolae Sterca sau ”Tetea Lae” cum era apelat de apropiaţi a fost una dintre ”legendele” uzinei de armament de la Cugir. De măiestria acestuia se leagă primul pistol-mitralieră produs în România, în 1939, denumit ”Oriţa”. Nicolae Sterca a lucrat continuu în fabrică din 1937 până în 1984, iar apoi, rechemat din pensie, până în 1993.

Ştiri pe aceeaşi temă

”Oriţa” a fost un proiect ceho-român şi a reprezentat primul pistol-mitralieră de calibrul 9 mm fabricat în România începând cu anul 1939, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi câţiva ani după. Arma fost numită după căpitanul Marin Oriţa, care a omologat în România acest model. La realizarea pistolului-mitralieră a mai contibuit, pe lângă Nicolae Sterca şi un inginer ceh - Leopold Jašek.
 
Prima versiune a armei a intrat în dotarea armatei române în 1943. O nouă versiune, îmbunătăţită, avea pat fix de lemn sau pat rabatabil din metal. Arma s-a dovedit deosebit de fiabilă pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial şi a rămas astfel în dotarea armatei române, până ce a fost înlocuită cu un calibru mai mare, în versiunea românească a automatului AK-47. ”Oriţa” (foto jos) a rămas în serviciul Gărzilor patriotice până în anii 1970.
 
Arma a fost primul proiect de succes al viitorului maistru Nicolae Sterca, apelat de prieteni şi cunoscuţia ca ”Tata Lae” sau ”Tetea”. Acesta a lucrat continuu timp de 47 de ani în uzina mecanică şi a contribuit decisiv la alte zeci de proiecte ale fabricii din Cugir, atât în domeniul militar, cât şi în cel civil. Sterca a inventat arme care au ajuns în toate colţurile lumii, dar şi maşini de cusut celebre care au ajuns, de asemenea, atât în ţară cât şi în stărinătate. Meşterul Sterca a inventat a peste 80 de prototipuri de arme şi utilaje, fiind omul al cărui destin se suprapune perfect cu istoria U.M. Cugir. Cea mai mare parte a activităţii şi-a desfăşurat-o ca maistru şef al atelierului ”Prototipuri”. 
 
Nicolae Sterca s-a născut în satul Cărpiniş din Munţii Apuseni, la 22 martie 1922. În copilărie era pasionat de maşini şi ”bâte”, cum le spunea el puştilor. Pasiunea l-a determinat să se înscrie la Şcoala de Arte şi Meserii din Miercurea Sibiului, unde a fabricat, pe ascuns, o puşcă. A fost descoperit, dat afară din şcoală, dar a fost reprimit după ce conducerea şcolii a înţeles că tânărul Sterca era un mic geniu. A absolvit şcoala cu brio după care, la 17 ani, a intrat pe poarte uzinei din Cugir pentru a se angaja. 
 
În legătură cu examenul de la angajare circula o legendă. Proba de lăcătuşerie a terminat-o într-un timp extrem de scurt. Din acest motiv, a început să  ”caşte gura” printr-o secţie. Unui superior ceh i s-a părut suspect faptul ca un tânăr se plimba prin secţie şi i-a cerut sa vadă piesa pe care a realizat-o. Probabil că fineţea şi perfecţiunea piesei au reprezentat ceva neclar pentru superiorul ceh, motiv pentru care l-a pus sa realizeze alta piesa. A terminat-o si pe aceasta la fel de repede dar şi la acelaşi standard de calitate. Patronul a rămas uimit şi l-a angajat rapid, dar nu cu categoria a şaptea, cum ar fi fost normal, ci cu a şasea, respectiv cu salariul echivalent.
 
”Când am intrat în fabrică, actuala uzină de armament - Uzina de Sus - mi se părea că am pus piciorul într-o catedrală. La început lucram la normă. Ca toţi ceilalţi. Şi ca să nu pierd vremea, am meşterit un dispozitiv semiautomat, ca să fac mai repede unele operaţii. Apoi i-am adăugat un dispozitiv de aruncat. Cum terminam o piesă, dispozitivul o arunca peste capul colegilor, direct în coşul colector. Era la vreo zece metri de mine, nu mai făceam drumul până la el. Era prima zi, l-am gătat, i-am dat drumul! Fără să bag de seamă, în spatele meu s-au adunat toţi şefii: patronul, directorul, ingineri, maiştri. Toate piesele nimereau în coş, nici una alături. Atunci, pe loc, mi-au triplat salariul, m-au făcut maistru şi m-au mutat la prototipuri. Şi-acolo am rămas până-n ’84, apoi, rechemat din pensie, până-n ’93“, spunea Nicolae Sterca într-un interviu publicat în revista culturală Omniscop.
 
Felicitare transmisă de colegi, la pensionare, în 1984. Foto: Iftimie Nesfantu, omniscop.ro
 
”Oriţa” a fost primul model de succes creat de Nicolae Sterca în 1939, la vârsta de doar 17 ani. Arma a fost fabricată special pentru Regele Carol, care a şi vizitat fabrica din Cugir. Ulterior, pistolul-semiautomat a fost folosit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de armata română. Renumele maistrului de la Cugir a ajuns şi la urechile dictatorului Nicoale Ceauşescu, căruia i-a făcut în 1983 un AKM modificat cu calibru de 5,6 mm, cu pat rabatabil şi cu încărcător de 20 de cartuşe. Arma i-a fost oferită lui Ceauşescu de ziua lui şi a ajuns în colecţia personală a acestuia, care, în final, avea să numere peste 100 de arme. ”Tetea Lae” a realizat şi prima maşină de cusut din România denumită Casnica. Aceasta a stat la baza următoarelor tipuri de maşini de cusut care au făcut istorie la Cugir.
 
Uzina mecanică de la Cugir în perioada interbelică
 
Nicolae Sterca a murit în anul 2003, la vârsta de 81 de ani, iar în 2004 a devenit cetăţean de onoare post-mortem al oraşului, ca urmare a undei hotărâri adoptată de Consiliul Local Cugir.
 
 
citeste totul despre: