FOTO DOCUMENT Primele gravuri, desene, cărţi poştale ilustrate şi fotografii cu Cetatea din Alba Iulia

FOTO DOCUMENT Primele gravuri, desene, cărţi poştale ilustrate şi fotografii cu Cetatea din Alba Iulia

Gravură color a Cetăţii Alba Iulia

Istoria Cetăţii din Alba Iulia, cunoscută de-alungul veacurilor sub numele de Belgrad,  Fehervar, Karlsburg, Alba Carolina, poate fi reconstituită prin intermediul gravurilor, desenelor, cărţilor poştale ilustrate, alb-negru, dar şi color. Acestea ne permit să vedem cum a arătat de-alungul secolelor Cetatea din Alba Iulia, înainte şi după venirea austriecilor.

Pe lângă reprezentările generale, în documente sunt reproduse porţile Cetăţii, catedrala Romano-Catolică şi cea Ortodoxă, fosta Biserică a Mănăstirii Trinitariene, Gimnaziul romano-catolic Mailath, Cazinoul Militar, clădirea Ierihon. 

Cea mai veche gravură în care este reprezentată Cetatea din Alba Iulia este considerată de specialişti cea de la 1684, şi ne-a fost lăsată de un anonim. Unul dintre primele planuri ale Cetăţii a fost realizat de Luigi Ferdinando Marsigli, în 1687. Din 1714, datează unul dintre planurile lui Giovanni Morando Visconti. Un alt plan din 1736 poartă semnătura lui Johnan Konrad Weiss. O vedere generală asupra Cetăţii apare într-o gravură din 1690, realizată de I.Harrwin. Poartă titlul „Wissenburg aan de River Marocza in Transilvania“, iar pe fundal apare râul Mureş. Cetatea apare şi într-o gravură din 1699, realizată de Sebastien le Clere. Un desen realizat în 1836 de I.Reinbold, ne permite o vedere dinspre vest a  interiorului Cetăţii. 
 
Fortificaţia apare şi într-un desen din 1848, realizat de Carol Popp de Szathmary. O gravură colorată din 1857, realizată de L. Rohbock, ne permite o vedere dinspre vest a fortificaţiei ridicate de austrieci. Într-o gravură realizată după 1850, apare Catedrala romano-catolică. Tot în gravuri de secol XIX apare şi Parcul Cetăţii
 
Gravurile şi fotografiile documentare ne permit să vedem şi arhitectura unor clădiri din interiorul Cetăţii, care au fost demolate în timp. Într-o gravură de la începutul secolului al XIX-lea apare Monetăria de stat, clădire amintită în documentele vremii mai ales pe fondul nemulţumirilor obligată la repetate şi mereu crescânde obligaţii de aprovizionare şi transport cu carele şi plutele a unor cantităţi mari de lemne, sare, fier, plumb, cupru, necesare pentru baterea monedelor. 
 
Într-o fotografie din 1890, apar Biserica şi mănăstirea iezuiţilor, puse la pământ în 1898. Pe listă este Restaurantul „Mielul“, transformat şi adaptat după 1900 în scopuri militare. Poarta întâi a fortificaţiei de secol XVIII, cunoscută şi ca Poarta Carol, apare într-un desen din 1845, dar şi într-o carte poştală din 1910. Poarta a II-a, Carol de Mijloc, este reprodusă într-o fotografie documentară din 1910.
 
Poarta a III-a, Carol, apare în gravuri  realizate în 1750  şi 1860. Poarta a IV-a , cunoscută de-alungul timpului ca Poarta Nouă sau a Episcopului apare într-o carte poştală ilustrată din 1910. Faţada de est a Cazinoului Militar, azi Sala Unirii, este ilustrat într-o carte poştală din 1900, iar cea de vest într-una din 1903.  
 
Într-un document similar apare şi Pavilionul Ofiţerilor, clădire ce adăposteşte astăzi Muzeul 
Naţional al Unirii. Tot din aceeaşi perioadă se păstrează şi o fotografie documentară cu 

Direcţia de Geniu, astăzi sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean. Tot într-o carte poştală din 1910, apare şi Gimnaziul romano-catolic Mailath, imobil în care funcţionează acum Universitatea „1 Decembrie 1918“ O fotografie documentară din 1900, ne permite să aflăm cum arata Spitalul Militar, astăzi Spitalul de Psihiatrie.  O carte poştală din 1930, ne permite să vedem cum arăta în perioada interbelică Catedrala Încoronării. Într-un desen de secol XIX, dar şi în cărţi poştale apare ilustrtă şi fosta Biserică a Mănăstirii Trinitariene, transformată ulterior în Biblioteca Batthyaneum. 
 
Planurile, gravurile, desenele, cărţile poştale ilustrate apar în lucrarea „Cetatea Alba Iulia-Edificii istorice şi amenajări urbanistice“, scrisă de Gheorghe Fleşer.
 
Istoria cetăţii din Alba Iulia îşi începe povestea în urmă cu mai bine de 2.000 de ani şi este o 
mărturie vie a trei epoci diferite: Castrul Roman Apulum (106 d.Ch.), Cetatea Medievală Bălgrad (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec. XVIII). Cetatea de secol XVIII este readusă la viaţă prin ample activităţi de restaurare.
 
Refacerea porţilor şi amenajarea parcului din şanţurile cetăţii sunt principalele lucrări desfăşurate de municipalitate în ultimii ani. Procesul de restaurare al cetăţii a început la Alba Iulia în urmă cu 19 ani. Abia în urmă cu doi ani, majoritatea monumentelor au fost reabilitate, iar Alba Carolina a început să respire aerul vechii istorii. (Articol scris de Nicu NEAG)
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: