Cum se trăieşte în cel mai poluat oraş din lume: oamenii stau într-o mare groapă de gunoi, iar respiratul este imposibil FOTO

Delhi şi-a câştigat numele nu tocmai onorant de cel mai poluat oraş al lumii. Arderea intensă a deşeurilor şi urbanizarea intensă au transformat zona într-o imensă groapă de gunoi.

Atât din cer, cât şi de la sol, Delhi se vede un oraş poluat. Teritoriul indian, care include şi capitala New Delhi, are o suprafaţă de 1.483 km² şi o populaţie de peste 11,5 milioane de locuitori. Adică de două ori mai mulţi oameni decât în New York, de exemplu. Chiar dacă Beijingul este mereu amintit pentru aerul poluat, un studiu global al poluării aerului, realizat în 2014 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a descoperit că aerul din Delhi conţine particule mult mai poluante decât cel al oraşului chinez. După toate măsurătorile, aceasta ar fi zona cea mai poluată din lume.

Pentru a înţelege cât de poluat este Delhi, fotograful  Matthieu Paley a petrecut cinci zile în oraş şi a surprins poluarea prin lentilele aparatului de fotografiat, arată „National Geographic“. Prin fotografiile lui se pot vedea rezultatele fizice ale urbanizării intense, densitatea de maşini care sufocă zona şi practica de a arde deşeurile până la refuz. Toate acestea au contribuit la formarea unui tip de ceaţă groasă şi galbenă care a acoperit oraşul. 

FOTO „National Geographic“ 

Ceaţa acoperă tot oraşul FOTO „National Geographic“ 

Sacrul şi gunoiul

Nici măcar râul Yamuna, considerat a fi sacru, nu a scăpat de poluare. După Gange, Yamuna este al doilea râu cu semnificaţie regioasă pentru hinduşi, oferind apă pentru 57 de milioane de oameni graţie cursului său prin India, care se întinde pe 1.376 de kilomtri. 80% din poluarea pe râu este concentrată pe o secţiune de 22 de kilometri, care parcurge Delhi. Eroziunea solului, eliminarea deşeurilor în apa râului şi scurgerile de chimicale fac ca apa să fie neagră în unele locuri, iar în anumite zone o pojghiţă albă acoperă râul. 

În râul sacru se înoată printre gunoaie FOTO „National Geographic“ 

Sunita Narain, directorul Centrului pentru Ştiinţa Mediului din New Delhi, este considerat unul dintre salvatorii zonei. În 2010, a fost numită unul dintre cei mai influenţi oameni, de către revista „Time“, graţie politicii dezvoltate pentru protecţia mediului înconjutător din India. În acelaşi an, Sunita Narain, declara: „Râul, prin toţi parametrii de poluare, este mort. Numai că în mod oficial nu a fost incinerat“.

Râul Yamuna joacă, în mod spiritual şi practic, un rol important în viaţa oamenilor care trăiesc pe lângă el. Copiii se joacă în apă, bărbaţii se spală şi îşi albesc cămăşile, oameni de toate vârste se îmbăiază şi beau apa râului crezând că aşa vor scăpa de păcate. Dar pentru alţii, gunoiul din Delhi şi din râu este o modalitate de a-şi procura cele necesare existenţei. Fotograful „National Geographic“ a surprins oamenii locului cum iau gunoaie din râu şi din albia acestuia, pe care le duc la reciclat. Într-o zi bună, aceştia pot câştiga 1.000 de rupii, adică în jur de 15 dolari, de trei ori mai mult decât lucrătorii din Delhi. 

Gunoiul arde constant FOTO „National Geographic“ 

Lipsa unei infrastructuri

În octombrie 2014, prim-ministrul Narendra Modi a anunţat o campanie naţională numită „Swachh Bharat Abhiyan“, care înseamnă „Misiunea Curăţă India“. Deşi suna bine intenţionată, campania a venit la doar o săptămână după anunţul alteia, numită „Make In India“, care încuraja corporaţiile internaţionale să îşi aducă producţiile în India, fapt văzut de mulţi drept contradictoriu cu promovarea unui mediu curat.

Centrului pentru Ştiinţa Mediului din New Delhi a criticat campaniile, iar în 2015 a lansat un raport care arăta că guvernul indian nu avea nicio strategie pentru a avansa cu politica de curăţare a mediului. „Să fie poluarea aerului, poluarea apei şi deşeuri solide, gestionarea degradării mediului necesită investiţii masive în infrastructură“, a declarat Chandra Bhushan, director adjunct al Centrului pentru Ştiinţa Mediului din New Delhi.

Deşi Delhi are zone de tratare a deşeurilor, îi lipseşte infrastructura necesară transportării deşeurilor. De altfel, fotograful „National Geographic“ a observat că în Delhi nu existau nici măcar coşuri de gunoi. „Au fost zile în care aveam resturi la mine, a trebuit să le iau după mine pentru că nu existau pubele“, a zis el.