Scuza ştiinţifică pentru persoanele care se încadrează în tiparul „lasă-mă să te las“

Dacă nu o dată ai fost delăsător, iar regula după care te ghidezi în viaţă este „lasă pe mâine ce poţi face azi”, nu tu eşti singurul care poate fi pus la zid pentru un astfel de comportament.

Toţi oamenii au tendinţa, uneori, să amâne o sarcină. Dar când aceasta se dovedeşte un stil de viaţă, moştenirea genetică ar putea fi de vină, spun cercetătorii americani. În încercarea de a descoperi de ce unii oameni sunt mai delăsători decât ceilalţi şi cum ne determină acest comportament să acţionăm fară să ne gândim prea mult la consecinţe, autorii studiului au chestionat mai multe perechi de gemeni identici şi gemeni care nu sunt univitelini despre modul prin care amână diverse sarcini. Aceştia au fost întrebaţi cât de des se întâmplă să amâne lucrurile pe care le au de făcut şi dacă evită, în mod regulat, să se apuce de o treabă până aproape de termenul limită.

Cercetătorii au comparat răspunsurile gemenilor identici, care au acelaşi ADN, cu răspunsurile gemenilor fraternali, care împart doar jumătate de ADN. Ştiinţa folosită pentru realizarea acestui studiu este destul de complicată, însă le permite cercetătorilor să înţeleagă cât de important este rolul genelor, comparativ cu alţi factori modelatori ai personalităţii, cum ar fi educaţia, prietenii şi educaţia şcolară.

Rezultatele acestei analize au scos la iveala faptul că amânarea este, într-adevăr, o componentă a personalităţii moştenită genetic în mare măsură, şi că persoanele care „suferă“ de această problemă sunt foarte impulsive. 

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Colorado au declarat că abilitatea de a lua decizii rapide era benefică strămoşilor noştri, care se bazau pe intuiţie ca să trăiască de pe o zi pe alta. Pe măsura trecerii timpului, planificarea a devenit tot mai importantă, iar impulsivitatea a ajuns un impediment în calea atingerii scopurilor. Astfel, acţiunea de a amâna ar fi „înscrisă“ în codul nostru genetic. 

„Deşi mediul în care trăim s-a schimbat, iar oamenii se descurcă mai bine atunci când planifică fiecare mişcare, decât dacă acţionează pe moment, tendinţele impulsive ale omului nu s-au pierdut odată cu evoluţia. Aceste tendinţe fac omul modern susceptibil de a ceda tentaţiilor şi de a amâna sarcinile pe care le are planificate până în ultimul moment”, spun cercetătorii.

Cei care au efectuat sudiul au scris în revista Psychological Science că ân societatea de astăzi amânarea poate aduce prejudicii financiare, psihologice, şi ale sănătăţii fizice persoanei care îndeplineşte sarcina, dar şi celor care depind de ea.

„Dacă învăţăm mai multe despre acest proces al amânării, am putea şti când să intervenim pentru a o preveni şi ne-am putea ajuta pe noi înşine să eliminăm tendinţa de a fi distraşi de pe calea cea bună”, a precizat Daniel Gustavson, unul din autorii studiului.


Citeşte şi:

Sindromul Clopoţica: de ce simt femeile că trebuie să „o facă pe proastele“ la serviciu

Reţeta succesului: 7 lucruri pe care nu trebuie să le spui dacă vrei să avansezi la locul de muncă