Rosul unghiilor, mestecatul de gumă şi dezordinea pot fi benefice, arată unele studii
0
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Oxford au identificat 10 obiceiuri care sunt benefice pentru oameni. Spre exemplu, ei au descoperit că mâncatul cu gura deschisă este corelat cu o percepţie mai puternică a gusturilor. Când mâncăm cu gura deschisă, împingem inconştient alimentele în spatele gâtului, ceea ce face aromele mai uşor de perceput.
Roaderea unghiilor – întăreşte sistemul imunitar
Unii oameni de ştiinţă cred că roaderea unghiilor ajută la sănătate.
În teorie, prin roaderea unghiilor ne introducem noi bacterii în corp, ceea ce ar putea ajuta sistemul imunitar să recunoască respectivele bacterii în viitor — ca un vaccin.
Guma de mestecat – ascute memoria
Chiar dacă mestecarea unei lame de gumă ar enerveza orice dentist, unele studii arată că activitatea de a mesteca în sine ajută mai mult la concentrare şi la memorie decât cofeina.
Mestecatul creşte nivelul cortizolului, hormonul stresului, care te menţine în alertă şi te ajută să te concentrezi pe perioade îndelungate de timp, scrie The Sun.
Dezordinea – semn de inteligenţă
Aviz părinţilor care se împiedică constant de pantofii copiilor sau calcă pe piese de Lego lăsate de izbelişte: copilul vostru ar putea fi un geniu.
A fi dezordonat este un semn de inteligenţă, potrivit Universităţii din Minnesota. Oamenii mai inteligenţi nu-şi pierd timpul făcând ordine sau organizându-şi lucrurile. Dezordinea haotică stimulează, de asemenea, creativitatea, lucru pe care îl confirmă şi poetul Ştefan Cacoveanu, scriind în lucrarea „Eminescu în anii 1868-1869” că marele nostru poet naţional îşi ţinea cărţile „întinse pe jos de la fereastră până lângă masă pe podea… Pe masă, tot felul de hârtioare scrise şi nescrise. O maşină mică de tinichea de făcut cafea, zahăr tos, caiete în mare dezordine”.
Cocoşatul – bun pentru articulaţii
După depunerea de efort fizic, gheboşarea poate aduce beneficii coloanei vertebrale, spune Spitalul Universitar din North Tees.
Poziţia ajută la a nu înţepeni spatele, permiţând lichidului să ungă discurile coloanei vertebrale, se scrie în respectivul studiu
Să întârzii – te face fericit
Cei care au o abordare relaxată vis-a-vis de punctualitate sunt mai predispuşi să aibă un nivel mai scăzut de stres, spune un studiu realizat de Harvard Medical School.
De asemenea, întârziaţii au mai multe şanse să ducă un stil de viaţă mai sănătos şi mai fericit.
Dormi mai mult – trăieşti mai mult
Moţăiala nu e cea mai bună cale pentru o cerieră profesională roditoare, dar este genială pentru sănătatea ta.
S-a descoperit că somnul reduce stresul şi îţi stimulează creierul şi memoria, dar şi că îţi menţine corpul în formă pentru mai mult timp.
Cei care nu au un pui de somn odihnitor se expun unui riscul mărit de accidente de maşină şi de boli de inimă.
Te joci cu părul - opreşti plictiseala
Un studiu din 2014 a constatat că a te juca cu şuviţele poate minimiza plictiseala atunci când concentrarea scade.
Jucatul cu părul poate chiar reduce anxietatea şi poate ajuta la relaxarea dinainte de somn.
Urinarea la duş – curăţă picioarele
Urina conţine acid uric şi amoniac, care pot preveni infecţia fungică la picioare.
Însă în cazul plăgilor (arsuri, tăieturi etc.) tot urina poate cauza infecţii bacteriane.
Neastâmpărul degetelor – menţine silueta
Fâţâiala, zvârcolirea şi baterea darabanei poate arde de zece ori mai multe calorii decât a rămâne nemişcat, arată studiile de la Clinica Mayo din Londra.
Un studiu similar din anii 1950 a arătat că persoanele supraponderale se mişcau mai puţin în timp ce făceau aceleaşi activităţi ca şi cei care nu se puteau abţine să facă ceva cu degetele.
Bârfa – reduce stresul
Să stai la taclale despre ceilalţi poate ajuta la crearea de relaţii şi te poate face să râzi, ceea ce eliberează hormoni care te fac să te simţi bine.
Asta ajută la reducerea stresului şi anxietăţii — atâta timp cât nu eşti tu subiectul bârfei.
Înjurăturile – ameliorează durerea
Universitatea Keele a descoperit că participanţii la un studiu puteau rezista durerii mai mult timp dacă îşi dădeau frâu liber să înjure. Toleranţa la durere a crescut cu 33%.
Alţii au fost rugaţi să înlocuiască injuriile cu cuvinte haioase precum „twizpipe” şi „fouch”, lucru care n-a sporit rezistenţa la durere.
Se încarcă comentariile...
