„Plicul, vă rog“: cum încearcă lanţul hotelier Marriott să ne convingă că trebuie să lăsăm bacşiş cameristelor

Din această săptămână, clienţii lanţului hotelier Marriott vor găsi în camere plicuri în care pot pune un bacşiş pentru cameriste. Reprezentanţii Marriott vor să încurajeze astfel recompensarea personalului hotelier de către turişti, iar Maria Shriver, fosta soţie a actorului Arnold Schwarzenegger, s-a alăturat acestei iniţiative, denumită sugestiv „Plicul, vă rog“.

Dacă la restaurante şi baruri, nu există niciun dubiu că bacşişul lăsat ospătarilor nu este demult opţional, lucrurile nu sunt la fel de clare în privinţa cameristelor. Ar trebui să ne arătăm mulţumirea faţă de serviciile prestate printr-o mică suplimentare a plăţii? Există hoteluri care trec pe nota de plată asemenea servicii, dar cele mai multe le lasă turiştilor decizia de a oferi bacşiş cameristelor.

Reprezentanţii lanţului hotelier Marriott au lansat recent o campanie inedită, denumită sugestiv „Plicul, vă rog“, prin care-şi încurajează oaspeţii să lase bani cameristelor în semn de mulţumire pentru curăţenia făcută în camere. Maria Shriver, fosta soţie a actorului Arnold Schwarzenegger, s-a alăturat acestei iniţiative. Ea este fondatoarea organizaţiei neguvernamentale „A Woman's Nation“.

Personalul hotelului va pune în 16.000 de camere din hotelurile Marriott americane şi canadiene plicuri personalizate în care turiştii vor putea pune bani pentrucameriste. Reprezentanţii Marriott au invitat şi celelalte hoteluri din reţea să se alăture iniţiativei.

„Cameristele trec adesea neobservate, ele făcând curat în camere pentru milioane de oameni aflaţi în călătorie. Pentru că oaspeţii hotelurilor nu le văd întotdeauna şi nu interacţionează cu ele, munca lor este de multe ori trecută cu vederea când vine vorba de bacşiş. Iniţiativa «Plicul, vă rog» face mai simplă şi mai sigură oferirea unei atenţii“, explică reprezentanţii Marriott în comunicatul care anunţă lansarea campaniei.

Câţi turişti dau bani cameristelor

Maria Shiver spune că este un lucru obişnuit să laşi cameristei o sumă de bani în camera de hotel, dar mulţi turişti nu ştiu lucrul acesta. De altfel, angajatul unui hotel citat de publicaţia „New York Magazine“ spune că doar un turist din 15 sau chiar din 20 îi lasă bacşiş, iar aceeaşi publicaţie este de părere că serviciile de curăţenie sunt incluse în preţul camerei, iar cameristele, spre deosebire de ospătari sau taximetrişti, primesc un salariu standard.

Maria Shiver consideră, însă, că salariile pe care le primesc femeile din industria hotelieră sunt foarte mici raportate la munca pe care o depun şi că nu se bucură de recunoaşterea pe care ar merita-o. „Iniţiativa a luat naştere după o discuţie pe care am avut-o cu câteva cameriste întâlnite în timpul şederilor mele în hoteluri. Munca grea pe care o depun şi perseverenţa acestor femei m-au inspirat. De multe ori, cameristele, care sunt adesea principalul susţinător financiar al familiei, nu primesc bacşiş precum angajaţii care intră în contact direct cu oaspeţii, pentru că majroitatea turiştilor nu le întâlnesc. Sper că această iniţativă va oferi mai multă recunoaştere acestor femei“, a declarat Maria Shriver pentru publicaţia „New York Magazine“.

Cât bacşiş lăsăm ospătarului, taximetristului şi cameristei

În general, în restaurantele şi barurile de pe întreg mapamondul, ospătarii se aşteaptă să primească, în medie, 10% peste valoarea notei de plată. Taximetriştii se aşteaptă să primească tot în jur de 10% din valoarea cursei, dar o regulă nescrisă spune că, dacă o cursă costă mai puţin 10 lei, ar trebui să lăsaţi tot 10 lei. Bacşişul pentru cei care livrează pizza variază între 5% şi 10%, în funcţie de valoarea comenzii.

În cazul cameristelor, regulile nu sunt la fel de clare. Arne Sorenson, directorul executiv Marriott International, spune că oaspeţii hotelurilor din SUA ar trebui să lase între 1 şi 5 dolari pe noapte, în funcţie de valoarea camerei. Cei care se cazează într-un apartament de lux ar trebui să lase un bacşiş mai mare de atât, completează directorul Marriott. Echivalentul în Europa ar fi între 1 şi 5 euro pe noapte.

Cât de mult ne influenţează calitatea serviciilor

Există multe lucruri care pot să influenţeze valoarea bacşişului. De exemplu, el diferă, de la o ţară la alta. În Elveţia, 15% din nota de plată include serviciile, prin urmare, angajaţii nu se aşteaptă să primească bani în plus. Cel mult, clientul poate rotunji suma de pe bon, dar cu mult mai puţin de 10%. În SUA, bacşişul este, de regulă, ceva mai mare, el ajungând la 15% din valoarea serviciilor.

Gradul de mulţumire al clientului ar fi un alt criteriu. Dacă el este foarte mulţumiţi de serviciile oferite şi care vor să-i arate acest lucru ospătarului ar trebui să lase în jur de 15% din valoarea notei. De partea cealaltă, un client nemulţumit de servicii poate să nu lase bani în plus.

Bacşişul este rareori o recunoaştere a muncii grele depuse de angajaţi. În cele mai multe cazuri, suma de bani primită ca bacşiş nu are nicio legătură cu calitatea serviciilor, după cum o demonstrează câteva cercetări în acest sens. De exemplu, clienţii care au o notă de plată mare lasă, de regulă, bacşişuri mai mici de 10% din valoarea acesteia, au observat, în urma unui studiu, specialiştii departamentului de psihologie al Universităţii Washington.

Blondele primesc mai mulţi bani

Subconştient, când un ospătar ne spune cum îl cheamă sau ne ating pe braţ sau când ne desenează feţe zâmbitoare pe nota de plată, avem tendinţa să-i oferim un bacşiş mai mare, susţin Kimberly Garrity şi Douglas Degelman de la Southern California College, care au urmărit ce anume ne influenţează generozitatea la restaurant.

Bacşişul este oferit în mod arbitrar şi, de multe ori, discriminatoriu. De exemplu, nu mai este o noutate faptul că blondele primesc mai mult bacşiş de la clienţi – a demonstrat lucrul acesta Michael Lynn, de la Universitatea Cornell (SUA), pe un studiu la care au participat 432 de ospătăriţe. Iar o chelneriţă care poartă o floare în păr, o bentiţă sau o agrafă care iese în evidenţă are toate şansele să primească mai mulţi bani decât colegele ei, constatau în anul 1980 alţi doi cercetători americani, JeriJayne Stillman şi Wayne Hensley.