Atacul veveritelor

Atacul veveritelor

Tusnad, Hotel Ciucas, 24 iulie, ora 3.30 dimineata. Dormi cu veioza aprinsa. Visezi. Simti ca ceva ti se misca pe mana, dar nu te trezesti, convins ca visezi. Misti totusi bratul si brusc ceva te

Se ştie bine, oamenilor le place să descopere locuri speciale şi ascunse, de care puţini alţii au auzit, fie că e vorba despre restaurante, despre evenimente sau multe altele. Şi eu, când scriu despre vreun restaurant puţin ştiut, am cei mai mulţi cititori, mai ales dacă e şi ceva deosebit acolo. Aşa că atunci când primesc un astfel de pont, mă grăbesc să ajung.

acum 18 zile · comentarii (10)

La Kostas a fost deschis acum cinci ani într-o magazie de lângă Foişorul de Foc, o vulcanizare, un atelier sau ceva de felul acela, cu o curte alături. Era un fel de street food sau un mic loc de adunare pentru prieteni, nu cred că s-au gândit de la început că vor face o adevărată afacere cu asta. Au pus câteva bănci de lemn direct pe pietriş şi gata terasa La Kostas.

luna trecuta · comentarii (7)

Alt Shift e cunoscut pentru clientela sa. Mai mulţi mi-au spus că Alt Shift ar fi un local preferat de hipsteri, însă mie nu mi s-a părut a fi chiar aşa. Or, cel puţin nu la ceasurile prânzului, când am fost eu acolo. Conform definiţiei, pe hipsteri îi recunoşti după câţiva markeri sociali distinctivi, etalaţi (adesea ostentativ) în public, după interese, comportamente, viziuni, preferinţe.

luna trecuta · comentarii (1)

Nu am trecut niciodată până acum dincolo de strada Petricani, deşi am mers de foarte multe ori pe ea, în sus şi în jos. Vedeam lacuri acolo, mulţi copaci şi verdeaţă, terenuri virane întinse. Ştiam de lacul şi de Mănăstirea Plumbuita, auzisem de faimosul cartier din jurul lor şi îmi tot propuneam să merg într-o zi, dar tot amânăm.

acum 2 luni · comentarii (19)

Prima mea amintire cu restaurante e veche de aproape o jumătate de secol. Eram mic, eram la mare, într-un restaurant din Eforie. Singur în restaurant, nu mai ştiu de ce. Un chelner aranja mesele, alinia paharele, furculiţele. Îmi aduc aminte şi acum, cu toate detaliile, faţa şi gesturile lui.

acum 2 luni · comentarii (16)

Gok-Oguz e un restaurant cunoscut la Chişinău, mai multă lume mi-a recomandat să merg să mănânc acolo. Şi m-am dus. La început am crezut că marea surpriză va veni din farfurie, însă la sfârşitul mesei mi-am zis că faima îi este legată mai degrabă de casă şi de curtea ca din romane şi din filme, decât de mâncare. De fapt, şi prezentarea lor de pe site tot cu asta începe:

acum 3 luni · comentarii (13)

Dacă sunt sigură de ceva, acel lucru este faptul că nu puţine au fost momentele când unui copil i s-a spus, de regulă de către o persoana mai vârstnică, să nu cumva să pună mâna pe animale, că au microbi, sau chiar şi mai încurajator, că îi muşcă! De fiecare dată când auzeam astfel de lucruri pe stradă sau în parc mă revoltam îngrozitor.

acum 3 luni · comentarii (1)

Un cititor al Restocracy mi-a trimis un top al restaurantelor din Bucureşti de acum 26 de ani, deci la foarte scurt timp după Revoluţie, când abia de apăreau restaurantele private. De aceea, acesta este topul restaurantelor comuniste, practic, din ultimii ani ai săi. Topul (articolul) a apărut în Ziarul Libertatea din 27 aprilie 1991, pag. a 6-a, semnat „Inspector L”, care era Octavian Andronic, de fapt.

acum 3 luni · comentarii (7)

Tatăl meu, care locuieşte într-un mic oraş din nordul extrem al ţării, mi-a povestit de mai multe ori că de fiecare dată când iese pe balcon vede nişte păsări interesante, probabil nişte ulii, dând târcoale blocului. Clădirea, plasată la marginea oraşului, lângă o zonă sălbatică minunată, era oricum o atracţie pentru porumbei, aşa că n-a fost o mirare.

acum 3 luni · comentarii (19)
Postari Recente