O afacere clădită pe durerea părinţilor: fotografiile „îmbătrânite” digital ale copiilor decedaţi
0
Tot mai multe firme americane oferă părinţilor îndureraţi posibilitatea de a „reconstitui” chipul copiilor pierduţi cu ani în urmă, prin tehnici de îmbătrânire digitală. Psihologii sunt de părere că suferinţa părinţilor este exploatată astfel, iar fotografiile nu îi ajută deloc să treacă peste tragedie.
Pe măsuţa de cafea din sufrageria frumos decorată a Amandei Beck este aşezată la vedere rama unei fotografii. Este portretul unui tânăr frumos, îmbrăcat într-un tricou albastru, care are în jur de 18 ani şi cu care orice mamă s-ar mândri. Dar fiul Amandei nu a apucat să trăiască până la 18 ani, scrie publicaţia britanică „Daily Mail”.
Fotografia de pe măsuţă este o imagine „îmbătrânită” a lui Ricky, creată pe calculator. Băiatul ucis într-un accident de maşină, într-o zi de vară, cu 17 ani în urmă, ar arăta precum cel din fotografie dacă astăzi ar fi în viaţă.
Fotografia frumos înrămată a Amandei a fost creată printr-o tehnică numită îmbătrânire facială computerizată. Ea este folosită de poliţie, inclusiv în România, în cazurile de dispariţii de minori. În acest mod, autorităţile află cum ar arăta în prezent copii dispăruţi cu mulţi ani în urmă şi pot avea şanse mai mari să îi găsească.
Ricky, la 9 ani şi la 18 ani FOTO: Daily Mail
„Moda” aşa-numitelor fotografii îmbătrânite a pornit din SUA, unde părinţii îndureraţi plătesc în jur de 100 de dolari (aproximativ 75 de euro) pentru a vedea cum ar arăta copiii lor pierduţi dacă ar fi ajuns la vârsta maturităţii. Părinţii britanici au început şi ei să apeleze la acest serviciu, spre dezaprobarea psihologilor, care cred că vulnerabilitatea părinţilor îndureraţi este exploatată în acest mod.
Însă, Amanda nu are aceeaşi părere. Ea spune că îşi găseşte consolare în fotografia creată digital, care o ajută să viseze la cum afi ajuns fiul ei dacă ar fi rămas în viaţă. „Nu există o metodă bună sau rea de a suferi. (Fotografia – nr.r.) îmi oferă ocazia să îl văd pe Ricky aşa cum nu aş fi avut şansa să-l mai văd vreodată”, spune femeia în vârstă de 46 de ani, contabil-şef într-un orăşel britanic.
După moartea fiului, despre care spunea că este „viaţa” ei, Amanda a început să consume alcool şi să ia antidepresive. Au trecut trei ani până când a reuşit să treacă peste traumă şi să-şi continue viaţa. „Pentru un copil care şi-a pierdut părinţii există cuvântul orfan. Pentru cineva care şi-a pierdut soţia sau soţul există cuvântul văduv/ă. Dar nu există niciun cuvânt pentru un părinte care şi-a pierdut copilul, pentru că nimic nu poate descrie o asemenea tragedie. Nu există nimic mai rău în lume”, spune Amanda.
Amanda, împreună cu Ricky FOTO: Daily Mail
Cu fiecare an care trecea, femeia încerca să îşi imagineze cum ar fi arătat Ricky dacă ar fi fost în viaţă. Vedea cum creşteau colegii de şcoală ai băiatului şi visa cum chipul acestuia lua înfăţişarea unui adolescent şi apoi a unui adult. Apoi, în urmă cu doi ani, Amanda a citit într-un ziar cum o britanică a apelat la îmbătrânirea facială computerizată pentru copilul pierdut din cauza unui defect cardiac. La scurt timp, a apelat şi ea la o firmă care foloseşte metoda.
Fotografia se realizează pe baza unei analize a trăsăturilor faciale. Forma şi dimensiunea ochilor nu se modifică de-a lungul vieţii, potrivit specialiştilor, iar proporţiile dintre gură, nas şi ochi rămân, de asemenea, neschimbate. Faţa şi nasul se alungesc în timp. Specialiştii ţin cont şi de trăsăturile genetice moştenite, fizionomia părinţilor fiind analizată pentru a crea fotografiile. Imaginile generate în acest mod reproduc destul de exact fizionomia îmbătrânită. Peste 900 de copii au fost găsiţi în SUA pe baza acestei metode de reconstituire.
„Mă gândeam cu groază la cum mă va afecta fotografia, nu puteam deschide e-mailul la început. După câteva minute, mi-am făcut curaj şi am fost uluită: ochii lui Ricky mă fixau, iar faţa lui era a unui adult”, povesteşte Amanda. În următoarele săptămâni, a început din nou să plângă mult, de data asta pentru anii pe care ea şi Ricky i-au pierdut.
Prietenii şi rudele femeii spun că fotografia a redeschis o rană şi că a făcut mai mult rău decât bine. Psihologul Pat Frankish împărtăşeşte părerea lor. „Îmbătrânirea facială a unui copil care şi-a pierdut viaţa îi împiedică pe părinţi să treacă peste tragedie. Îi determină să refuze să meargă mai departe. Aceşti părinţii se pot închide în ei şi pot refuza să trăiască în prezent”, spune specialistul. El crede că, pentru a trece peste această traumă, părinţii trebuie să accepte ceea ce s-a întâmplat, să conştientizeze că fiul sau fiica nu mai este şi să aprecieze timpul avut împreună.
Firmele din SUA care oferă serviciul de îmbătrânire digitală îşi fac reclamă pe forumurile pe care scriu cei sunt în doliu după pierderea unei persoane dragi, notează publicaţia „Daily Mail”. Unele oferă discounturi pentru serviciile oferite, iar altele sunt dispuse să ofere gratuit fotografii „îmbătrânite” părinţilor care nu şi le pot permite.
Se încarcă comentariile...
