Mamele care lucrează în primii ani de viaţă ai copiilor sabotează performanţele şcolare şi profesionale ale acestora

Mamele  care lucrează în primii ani de viaţă ai copiilor scad ratele de succes ale acestora.  Profesorul John Ermisch, autorul unui studiu recent, spune că „ar fi bine ca factorii de decizie politică să încurajeze fracţionarea programului mamelor, în perioada preşcolară a copiilor”.

Mamele care se întorc la muncă după ce nasc, riscă să strice perspectivele copilului. Aceştia au mai multe şanse de a nu se descurca la şcoală, suferă de stres şi îşi găsesc mai greu de lucru, atunci când devin adulţi, sunt de părere cercetătorii.

Rezultatele Institutului de Cercetare Economică şi Socială din Marea Britanie sunt contradictorii legilor din mai multe ţări, care încurajează mamele să revină în câmpul muncii, oferindu-le stimulante financiare, pe lângă salariu.

„Prezenţa mamei este absolut necesară în primii ani de viaţă ai copilului. Acesta învaţă stările emoţionale de la mamă, auzindu-i vocea care transmite bucurie, tristeţe sau dragoste. Legatura mamă - copil îi crează copilului sentimentul de încredere. Ataşarea de mamă, care este vitală, se dezvoltă doar prin înteractiune, nu prin înlocuirea acesteia de bone, bunici, fraţi etc. Această legatură de ataşament securizant încă din primii ani de viaţă, reprezintă succesul viitorului adult”, este de părere psihologul Iuliana Fulaş.

Potrivit studiului, impactul asupra educaţiei unui copil este similar creşterii într-o familie cu un singur părinte. În cazul în care mama se întoarce la muncă, copilul are cu până la 30% mai puţine şanse de a obţine rezultate foarte bune. Cercet[torii resping ideea că un copil este ajutat în cazul în care tatăl stă acasă, arătând că absenţa lui are un efect redus asupra succesului şcolar al copilului.

„ Trăinicia relaţiei mamă-copil influenţează reacţiile lui de mai târziu. Acest lucru se observă înca de la gradiniţă prin modul în care îşi fac prieteni şi cum reacţionează la stres. Siguranţa şi iubirea mamei, crează ataşamentul securizant şi îi dă putere copilului să exploreze lumea. Tulburarile emoţionale ale viitorului adult îşi au rădăcinile în tulburările de ataşament din copilarie, când acestea nu au fost satisfacute”, a subliniat psihologul Iuliana Fulaş.

Studiul, publicat de „Fundaţia Joseph Rowntree”, are la baza rezultatele a 1.263 de tinerilor din toate grupurile sociale, care s-au născut în anii 1970. Cercetatorii au luat în calcul şi factori cum ar fi venitul familiei, nivelul de educaţie al părinţilor sau performanţele celorlalţi copii din familie.

Din cercetare a reieşi că unul din cinci copii ai căror mame au lucrat, au avut rezultatelor şcolare scăzute,  un risc mai mare de stres, în perioada adultă găsindu-şi mai greu de lucru, scrie dailymail.co.uk.

Profesorul John Ermisch, autorul studiului,  a subliniat importanţa rămânerii mamei acasă, în defavoarea creşterii veniturilor femiliei, acesta adăugând că „ ar fi bine ca factorii de decizie politică să încurajeze fracţionarea programului mamelor, în perioada preşcolară a copiilor”.

În Romania, Guvernul a modificat de la 1 iulie prevederile privind concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, astfel că mamele din ţara noastră vor încasa sume mai mari şi vor avea mai mult timp pentru a sta acasă cu cei mici.

Aproximativ 78.000 de persoane care beneficiau înainte de 1 iulie de indemnizaţia minimă de 600 de lei pe lună încasează acum 1.062 de lei, iar cele 5.500 de persoane care primeau până la această dată nivelul maxim, de 3.400 de lei, beneficiază în prezent de eliminarea plafonului. Mai exact, mamele primesc indemnizaţie lunară în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani, dar nu mai puţin de 85% din salariul minim brut pe ţară (85% din 1.250 de lei). În plus, dacă decid să se întoarcă la muncă, mamele primesc de la 1 iulie stimulent de inserţie în cuantum de 50% din indemnizaţia minimă, adică 531 de lei. De asemenea, perioada de concediu pentru creşterea copilului se poate prelungi: în cazul părinţilor care au optat pentru un an, dar acest an nu a expirat până la 1 iulie şi nu s-au întors la muncă, prelungirea se face în mod automat, a arătat ministrul. „Se face prelungire automată pentru că dreptul lor se prelungeşte. Ca să nu pui pe drumuri încă 140.000 de oameni“, a afirmat Dragoş Pâslaru, ministrul Muncii.