Cum apare răsfăţul şi unde greşesc părinţii: explicaţiile unui terapeut
0Copiii răsfăţaţi sunt cei care se folosesc de atitudinea negativă pentru a-i determina pe părinţi să accepte tot ceea ce ei îşi doresc. Conform specialiştilor, copilul răsfăţat nu este un copil care are multe jucării, ci acela care nu este lăsat să-şi asume propriile acţiuni.
Înainte de a avea propriii copii, este uşor de judecat părinţii care par a nu face faţă situaţiilor în care sunt puşi de cei mici, gândindu-vă probabil că nu vă veţi lăsa niciodată copiii să devină atât de răsfăţaţi.
Atunci când eşti implicat direct, se complică oarecum situaţia. Pe de-o parte urăşti să-i vezi supăraţi, dar, pe de altă parte, nu accepţi nici ideea de a te lăsa pradă sentimentelor, lăsând garda jos şi răsfâţându-i pe cei mici.
Accentul pe propriile experienţe
Dar, dacă există un comportament parental care se încadrează exact în categoria „greşită“, acesta este minţirea copiilor cu privire la felul în care funcţionează lumea. Nu îl laşi să aibă propriile experienţe şi îl ajuţi să aibă totul de-a gata. De exemplu, dacă sunteţi la restaurant şi a comandat un anumit desert, iar după ce deja aţi comandat se răzgândeşte pentru că a văzut ceva mai bun, nu te grăbi să anulezi comanda, lasă-l să vadă consecinţele propriilor decizii.
Un copil răsfăţat nu este un copil care are multe jucării, un copil răsfăţat este un copil care nu este lăsat să-şi asume propriile acţiuni. Acest lucru este explicat de Hal Runkel, un terapeut de familie, autor al mai multor cărţi despre relaţia dintre părinte şi copil.
„Ceea ce răsfaţă cel mai tare copiii este faptul că nu li se permite acestora să se confrunte cu consecinţele fireşti ale greşelilor lor. Când le dăm impresia că alegerile lor nu au consecinţe naturale şi logice şi îi salvăm din diferite situaţii, le distrugem modul în care pot vedea lucrurile de-a lungul vieţii“, a explicat terapeutul.
Asumarea responsabilităţii
„Dacă vă treziţi copilul pentru a merge la şcoală, când a trecut de vârstă la care ar trebui să-şi seteze singur alarma, acest lucru îi este extrem de dăunător. Lumea nu le va permite să depindă de noi pentru totdeauna. Treaba noastră este să îi pregătim să facă faţă vieţii“, a spus Runkel.
Deci, atunci când vă aflaţi la restaurant, lăsaţi copilul să experimenteze dezamăgirea de a comanda un anumit desert, iar apoi să îşi dea seama că poate altul ar fi fost mai bun. Restaurantul nu vă va lăsa să schimbaţi felurile de mâncare pentru un capriciu, iar copilul trebuie să conştientizeze aceste lucruri.
Dacă credeţi că sunteţi prea aspri prin acest mod de educare, psihoterapeutul recomandă consultarea părinţilor care au copii mai mari. I-aţi putea întreba cum s-au comportat în situaţii similare când copiii lor erau mai mici şi care au fost consecinţele.