Cele mai importante lucruri pe care le-au învăţat bărbaţii de la mamele lor: „Atunci mi-am dat seama cum trebuie să fie femeia cu care îmi voi petrece viaţa”

Lecţiile de viaţă învăţate de la cea care i-a adus pe lume se numără printre experienţele care îi formează pe bărbaţi. Chiar dacă nu îşi arată, de cele mai multe ori, slăbiciunile şi sentimentele, când vine vorba de dragostea pentru mama lor, reprezentanţii sexului puternic pot deveni extrem de emoţionali.

Lucrurile materiale pălesc în faţa iubirii

„Inelul de logodnă al mamei mele este extrem de mic, subţire şi tern, nu-i chiar o bijuterie a zilelor noastre. Dar când s-au căsătorit aveau amândoi 20 de ani şi doar atât şi-a putut permite tatăl meu. Aşa că l-a cumpărat, iar ea a acceptat înainte să apuce să o întrebe dacă vrea să se căsătorească cu el. Ani mai târziu, după o familie numeroasă, după ce şi-a luat mai multe slujbe şi o fermă, tatăl meu a început să se descurce chiar bine. Cu o slujbă la Guvern, câştiga mult mai mult decât atunci când a cerut-o de soţie, când lucra ca îngrijitor ca să se întreţină pe timpul facultăţii. Atunci a întrebat-o pe mama dacă vrea să îi cumpere un inel nou, impresionant, dar ea a refuzat. I-a spus că inelul acela, aşa modest, este primit de la el şi că va muri cu el pe deget. Valoarea simbolică pe care o avea este cu siguranţă mult mai mare decât valoarea oricărui inel nou şi scump. În trei ani, vor sărbători aniversarea a 50 de ani de căsnicie. Asta m-a învăţat mama despre dragoste, că lucrurile materiale nu valorează nimic în comparaţie cu sentimentele”, a povestit Andrew D, potrivit „Women’s Health” .

Aprecierea reciprocă face diferenţa

„Am învăţat de la mama lucruri pe care nu le pot pune pe hârtie, şi anume că, indiferent de reacţiile pe care le are la lucrurile extrem de drăguţe şi romantice pe care le face tata, care o fac să îşi dea ochii peste cap şi să se ruşineze, le apreciază enorm iar pe el îl iubeşte foarte mult. Începând cu lucrurile mici, precum buchetele de flori frecvente, până la petrecerile surpriză pe care le da în cinstea ei, tatăl meu adoră să facă lucruri care o fac fericită. Felul în care îl priveşte atunci când face aceste lucruri şi cât de mult le apreciază m-au făcut să îmi doresc să fiu şi eu la fel pentru viitoarea mea soţie. Atunci mi-am dat seama cum trebuie să fie femeia cu care îmi voi petrece viaţa”, a spus Kevin A.

În dragoste nu există egoism

„Mama mea a fost asistentă la o şcoală. A murit subit când eu aveam 18 ani, din cauza unui anevrism. Îmi amintesc că un lucru care m-a consolat şi m-a ajutat să trec peste, la câteva luni după ce s-a întâmplat asta, a fost să citesc mesajele unor foşti colegi de-ai ei, care mi-au povestit despre ea. Un lucru pe care nu îl ştiu multe persoane este că mai bine de jumătate din copiii care ajung în cabinetele asistentelor de la şcoală nu sunt de fapt bolnavi. Unii sunt doar speriaţi, singuri sau plictisiţi. Mama mea trebuia să fie foarte intuitivă, să îşi dea seama de ce are nevoie fiecare. Unii primeau medicamente, alţii deserturi, însă o îmbrăţişare poate fi extrem de puternică. Printre celelalte lucruri pe care le-am auzit se numără şi faptul că ea avea mai multe haine în cabinet, special pentru copiii care aveau «accidente» urinare. O mulţime de oameni mi-au spus astfel de poveşti despre ea, despre cum era mereu gata să le asculte problemele, să îi ajute să le rezolve, să se simtă mai bine. Pentru ei, mama mea a fost o persoană cum rar întâlneşti, iar eu mi-am dat seama cât de norocos am fost să mă bucur de asta în fiecare zi a copilariei mele. Apoi m-am gândit că mama mea mergea la culcare în fiecare noapte ştiind că a făcut viaţa oamenilor mai bună, fie că a fost vorba despre rude, prietenii sau copiii pe care îi îngrijea. Şi niciodată nu a aşteptat nimic în schimb. Aceasta este cea mai pură expresie a dragostei pe care am întâlnit-o vreodată”, a mărturisit Mike D.

Contrariile se atrag 

„Povestea primei întâlniri a părinţilor mei îmi aminteşte că opusele se atrag. Într-o noapte caniculară de vară, se aflau la o petrecere, la Universitatea Columbia. Mamea mea folosea ventilatorul când tatăl meu a întrebat-o politicos dacă i-l poate împrumuta şi lui pentru o clipă, iar ea l-a privit urât şi a refuzat să îi cedeze cele câteva minute răcoroase pe care i le ceruse. Şi ea aşteptase foarte mult timp înainte să ajungă la ventilatorul acela. Pentru că era o persoană calmă, tatăl meu a lasat-o baltă, dar a fost atras ca un magnet de atitudinea ambiţioasă a mamei mele. Ceva timp mai târziu, a invitat-o la dans, iar ea s-a lăsat fermecată de politeţea lui. Câţiva ani mai târziu, am apărut eu”, povesteşte Danny S.