FOTO VIDEO Vizită istorică. Barack Obama, la Hiroshima, după 71 de ani de la bombardamentul nuclear american

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele american Barack Obama a efectuat vineri o vizită istorică la Hiroshima, unde a depus o coroană de flori la locul primului atac nuclear din istorie, în prezenţa unor supravieţuitori, dar şi a unor foşti prizonieri americani capturaţi de japonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aşa cum era de aşteptat, liderul de la Casa Albă nu a prezenta scuze pentru atacul nuclear american.

Barack Obama a sosit vineri după-amiază (ora locală) la Parcul Naţional al Păcii din Hiroshima, devenind astfel primul preşedintele american în exerciţiu care vizitează acest loc din metropola niponă devastată de o bombă atomică americană în anul 1945, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Aşa cum Casa Albă a anunţat dinainte, Obama nu a prezentat scuze pentru atac, dar a pledat pentru iertare, scrie news.ro.

„Acum 71 de ani, într-o dimineaţă fără nori, moartea a căzut din cer şi lumea s-a schimbat. O lumină şi un zid de foc au distrus un oraş şi a demonstrat că omenirea are capacitatea de a se distruge“, şi-a început Obama discursul.

"We are not bound ... to repeat the mistakes of the past. We can learn. We can choose." —@POTUS speaks at Hiroshima. https://t.co/qLPoNEqlF9— The White House (@WhiteHouse) May 27, 2016

„De ce venim aici, la Hiroshima? Venim să ne gândim la forţa îngrozitoare dezlănţuită într-un trecut nu foarte îndepărtat. Venim să plângem morţii, inclusiv pe cei peste 100.000 de bărbaţi, femei şi copii japonezi, miile de coreeni, zece  americani din închisoare. Sufletele lor ne vorbesc şi ne cer să ne analizăm, să analizăm cine suntem şi ce am putea deveni“, a continuat el.

În discurs, Obama a adus un omagiu tuturor celor  care au murit în cel de-al Doilea Război Mondial: „60 de milioane de oameni - bărbaţi, femei, copii, la fel ca noi - împuşcaţi, bătuţi, în marşuri, bombardaţi, închişi, înfometaţi, gazaţi“, o aluzie la actele de cruzime comise în timpul conflictului de toate părţile implicate, inclusiv de Japonia.

El a admis, însă, că Hiroshima a devenit un simbol: „Imaginea norului ciupercă care s-a ridicat spre acest cer ne aminteşte cel mai puternic contradicţia de bază a omenirii: scânteia care ne marchează ca specie, gândurile, imaginaţia, limbajul, capacitatea de a face unelte, abilitatea care ne permite să ne diferenţiem de natură si  să o modelăm după voinţa noastră, acelaşi lucru ne oferă si capacitatea pentru distrugere fără egal“.

Liderul de la Casa Albă a subliniat că războiul a apărut odată cu primele triburi şi a definit istoria omenirii, iar progresele tehnologice nu au făcut decât să sporească din ce în ce mai mult capacitatea de distrugere a omului.

„Hiroshima ne învaţă acest adevăr. Progresul tehnologic fără un progres echivalent în instituţiile pentru protecţia omului ne poate condamna. Revoluţia ştiinţifică ce a dus la divizarea atomului necesita şi o revoluţie morală. De aceea am venit in acest loc. Stăm aici, in mijlocul oraşului şi încercăm să ne imaginam momentul în care a căzut bomba, să simtim groaza copiilor care nu au înţeles ce au văzut, să ascultăm un ţipăt tăcut. Ne amintim de toţi oamenii nevinovaţi ucişi în acel război îngrozitor, războaiele de dinainte, războaiele de după“, a insistat Obama.

El a pledat pentru o lume fără arme nucleare, dar a admis că este puţin probabil ca acest lucru să fie posibil în timpul vieţii sale. În aceste condiţii, „trebuie să schimbăm felul de a privi războiul, să evităm conflictele prin diplomaţie, să ne străduim să punem capăt conflictelor după ce au început, să privim interdependenţa noastră tot mai mare drept o cauză pentru cooperare paşnică, nu competiţie violentă, să ne definim naţiunile nu prin capacitatea de a distruge, ci prin ceea ce construim“, a afirmat preşedintele american.

„Avem o responsabilitate comună să privim istoria în faţă şi să ne întrebam ce putem face diferit pentru ca o astfel de suferinţă să fie evitată. Într-o zi, vocile hibakusha (supravieţuitorii atacurilor atomice - n. red.) nu vor mai fi cu noi ca mărturie. Memoria dimineţii de 6 august 1945 nu trebuie să pălească. Această amintire ne permite să luptăm împotriva complacenţei, ne alimentează imaginaţia morală, ne permite să ne schimbăm. Si din acea zi am făcut alegeri care ne oferă speranţă. SUA şi Japonia au construit, nu numai o alianţă, ci o prietenie. Naţiunile Europei au construit o Uniune care a înlocuit câmpurile de luptă cu relaţii de comerţ şi democraţie“, a subliniat el, precizând că lumea s-a schimbat la Hiroshima şi Nagasaki.

La final, Obama şi-a exprimat speranţa pentru „un viitor in care Hiroshima şi Nagasaki nu sunt cunoscute drept începutul războiului nuclear, ci ca începutul propriei noastre treziri morale“.

Liderul de la Casa Albă a fost primit la Hiroshima de Shinzo Abe, alături de care a intrat pentru câteva momente în muzeul dedicat victimelor bombei atomice, unde a semnat în cartea de condoleanţe. După aceea a depus o coroană de flori la memorialul de la Hiroshima şi s-a recules pentru câteva momente.

Premierul japonez Shinzo Abe si presedintel american Barack Obama la memorialul pacii de la Hiroshima FOTO Doug Mills/The New York Times

Premierul japonez Shinzo Abe si preşedintele american Barack Obama la memorialul de la Hiroshima FOTO Doug Mills/The New York Times

Iniţial, Barack Obama a efectuat o vizită la baza militară Iwakuni, situată la 60 de kilometri distanţă de Hiroshima.

La Iwakuni, liderul de la Casa Albă a fost întâmpinat de militari americani. El a salutat alianţa dintre SUA şi Japonia: „Reafirmăm una dintre cele mai puternice alianţe din lume, între Japonia şi Statele Unite“.

Înainte de vizita lui Obama la Hiroshima, sute de manifestanţi au început să se strângă în oraş, pentru a protesta faţă de faptul că liderul american nu va prezenta scuze pentru atac. Protestatarii sunt ţinuţi la distanţă de memorialul dedicat victimelor primului atac nuclear din istorie, relatează CNN, citat de news.ro.

Cu puţin înainte de a pleca de la Tokyo, Barack Obama a subliniat că vizita la Hiroshima reprezintă „o ocazie pentru a le aduce un omagiu tuturor celor care au murit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial“.

Este o şansă pentru pace şi securitate, pentru o lume în care armele nucleare nu vor mai fi necesare. Şi este o dovadă că până şi cele mai dureroase diferende pot fi rezolvate

, a subliniat Obama.

Barack Obama este primul preşedinte american care merge la Hiroshima. Anterior în cursul acestei săptămâni, Obama a declarat pentru televiziunea naţională japoneză că nu îşi va cere scuze pentru bombardament, transmite AFP, potrivit news.ro.

La 6 august 1945, locuitorii Hiroshimei au fost victimele primului atac nuclear din lume. Circa 140.000 de oameni au fost ucişi atunci.

Zeci de mii au fost ucişi de mingea de foc pe care a generat-o explozia nucleară puternică, iar mulţi alţii au murit în urma rănilor sau a bolilor provocate de radiaţii în săptămânile, lunile şi anii care au urmat.

Memorialul victimelor de la Hiroshima FOTO AFP

Memorialul victimelor de la Hiroshima FOTO AFP

Oraşul Nagasaki, situat la sud, a fost lovit de a doua bombă, trei zile mai târziu. Circa 74.000 de oameni au fost ucişi într-unul dintre ultimele acte ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Viteza, circumstanţele şi repercusiunile deciziei preşedintelui american din perioada respectivă, Harry Truman, rămân un subiect de polemică. În Japonia, mulţi cred că bombardarea în masă a civililor a fost lipsită de necesitate şi reprezintă chiar o crimă. Pe de altă parte, mulţi americani cred că a permis evitarea unei invazii terestre a Japoniei, ce ar fi fost şi mai sângeroasă, şi a grăbit sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Marţi, primarul din Hiroshima Kazumi Matsui s-a întâlnit cu premierul Shinzo Abe şi a cerut ca Barack Obama să întâlnească victimele bombei atomice, dar este puţin probabil ca o discuţie între liderul de la Casa Albă şi supravieţuitori să aibă loc.

„Dacă victimele şi preşedintele se întâlnesc faţă în faţă, ar putea (ca Obama, n .red.) să înţeleagă le sentimentele“, le-a spus Matsui reporterilor după întâlnirea cu Abe.

Obama se află în Japonia cu ocazia summitului G7, notează agenţia France Presse, citată de news.ro.

O femeie depune flori la memorialul victimelor de la HIROSHIMA FOTO AFP

O femeie depune flori la memorialul victimelor de la Hiroshima FOTO AFP

Supravieţuitorii de la Hiroshima au păreri împărţite în privinţa vizitei lui Obama

Supravieţuitorii atacului atomic de la Hiroshima au păreri împărţite în privinţa vizitei preşedintelui american Barack Obama: dacă unii o consideră un lucru bun şi un pas către dezarmarea nucleară, alţii cred că este lipsită de valoare dacă liderul de la Casa Albă nu îşi cere scuze pentru bombardament, relatează agenţia „The Associated Press“, potrivit news.ro.

Un tanar se impotriveste vizitei lui Obama la Hiroshima FOTO Reuters

Un tânăr se împotriveşte vizitei lui Obama la Hiroshima FOTO Reuters

Decizia preşedintelui american de a nu-şi cere scuze pentru bomba atomică l-a făcut pe Terumi Tanaka să se gândească ce ar trebui să facă propriul său guvern. Tanaka, secretar general al Confederaţiei japoneze a organizaţiilor celor afectaţi de bombele atomic şi cu hidrogen avea 13 ani când Statele Unite au lansat cea de-a doua bombă atomică asupra oraşului Nagasaki, pe 9 august 1945, la trei zile după cea de la Hiroshima.

Era acasă, în munţi, şi a supravieţuit, dar a pierdut cinci rude în explozie. Familia sa s-a mutat într-un buncăr până când Japonia s-a predat, şase zile mai târziu.

„Să fiu sincer, cred că Obama ar trebui să îşi ceară scuze de la supravieţuitori“, a spus Tanaka, acum în vârstă de 84 de ani, fost profesor. „Mi-am văzut rudele murind, ceea ce nu uit niciodată“, a adăugat el.


Tanaka a atras, însă, atenţia că şi Japonia ar trebui să îşi asume o parte din vină. „Japonia a început războiul şi l-a tot continuat. Guvernul ar trebui să îşi asume deplin responsabilitatea pentru suferinţa noastră“, a subliniat el.

Guvernul japonez nu le-a oferit mare ajutor supravieţuitorilor până când confederaţia pe care o conduce acum nu a fost înfiinţată, în 1956, pentru a cere susţinere. Un an mai târziu, o lege naţională privind compensaţiile medicale a fost adoptată, dar, din cauza standardelor stringente, zeci de supravieţuitori se luptă încă în instanţă să fie recunoscuţi ca victime.

„Poţi vedea viitorul şi merge mai departe numai atunci când înfrunţi în faţă trecutul şi te împaci cu el“, a avertizat Tanaka.

Michiko Kodama, care a fost rănită în bombardamentul nuclear, crede că radiaţiile la care a fost expusă i-au afectat copiii. Moartea fiicei sale Akiko, de cancer, la vârsta de 45 de ani, a afectat-o mai tare decât propriile sale greutăţi.

„Au trecut cinci ani şi nu pot trece peste durere“, a povestit Kodama, în vârstă de 78 de ani.

image

FOTO Reuters

Pentru ea, cel de-al Doilea Război Mondial nu se va încheia atât timp cât vor exista arme nucleare în lume. Vizita lui Obama la Hiroshima este “doar un pas în acest proces”.

Ea şi-a exprimat speranţa că vizita va da un nou impuls eforturilor de denuclearizare şi că Obama îşi va folosi puterea “pentru a convinge lumea de necesitatea de a le aboli”.

Pe de altă parte, Shizuka Kamei, un parlamentar din Hiroshima a cărui soră a murit în atac, a avertizat că Obama nu este bine-venit fără scuze, „Dacă nu va da dovadă de remuşcare şi nu va oferi scuze, nu ar trebui să vină“, a subliniat el. „Merge la Hiroshima pentru peisaj? Atunci, te rog, vino după ce nu mai eşti preşedinte. Voi fi acolo să îi urez bun venit“, a insistat Kamei.

SUA

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite