Obama îl primeşte pentru a patra oară la Casa Albă pe Dalai Lama, într-o vizită „personală“ în Sala Hărţilor

Preşedintele american Barack Obama l-a primit miercuri pe Dalai Lama, după un ritual deja bine rodat, însă presa nu a avut acces la acest tête-à-tête, care provocat, încă o dată, furia Beijingului, relatează AFP.

În această a patra întâlnire la Casa Albă cu liderul spiritual al tibetanilor, Obama şi-a subliniat ataşamentul faţă de păstrarea "tradiţiilor religioase, culturale şi lingvistice" în Tibet, a subliniat Josh Earnest, purtătorul său de cuvânt.

Însă poziţia Washingtonului nu s-a schimbat, s-a grăbit el să adauge. "Tibetul este considerat de către Statele Unite parte integrantă a Republicii Populare China, iar Statele Unite nu şi-au exprimat susţinerea faţă de independenţa tibetană", a spus el.

Altă particularitate a acestei vizite constă în faptul că nu a avut loc în prestigiosul Birou Oval, unde Obama primeşte zdrobitoarea majoritate a vizitatorilor săi, ci în "Sala Hărţilor", situată în partea rezidenţială a Casei Albe.

"Dalai Lama nu este un şef de stat", a explicat Earnest, încercând, cu grijă, să descrie natura exactă a acestei întâlniri, pe care nu a catalagat-o "privată", ci "personală".

Jurnaliştii nu au fost autorizaţi să asiste la începutul întâlnirii. Casa Albă a difuzat ulterior o fotografie cu cei doi, zâmbind.

Încă de la anunţul acestei întâlniri, China şi-a exprimat, ca de fiecare dată, nemulţumirea.

"Am luat notă de informaţii despre această întâlnire privată", a declarat Lu Kang, un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, potrivit căruia Beijingul a întreprins un "demers solemn" pe lângă Statele Unite şi şi-a exprimat "opoziţia fermă" faţă de întâlnire.

"Dacă o asemenea reuniune are loc, ea va trimite un semnal negativ forţelor separatiste care caută independenţa Tibetului" şi "va afecta încrederea reciprocă şi cooperarea" cu Washingtonul, a adăugat el, reluând o formulă deja tradiţională.

"Dalai Lama nu este o figură pur religioasă. Este un exilat politic angajat de mult timp în activităţi separatiste, sub acoperirea religiei", a adăugat purtătorul de cuvânt.

Beijingul exercită în mod sistematic presiuni asupra tuturor guvernelor care doresc să-l primească pe liderul spiritual tibetan.

În mod oficial în retragere din activitatea politică, laureatul Nobelului pentru Pace, în vârstă de 80 de ani, îndeamnă mai degrabă la mai multă autonomie pentru Tibet decât la o independenţă formală.

Numeroşi tibetani denunţă o reprimare a religiei şi culturii lor, apreciind că nu profită de dezvoltarea economică a regiunii lor.

Cauza tibetană, o vreme foarte în vogă în întreaga lume, şi-a pierdut suflul de câţiva ani, în contextul în care numeroase ţări evită să se pună rău cu China, care a devenit o putere economică de neocolit.

Dalai Lama se bucură de o reală popularitate de ambele părţi ale eşicherului politic la Washington.

În martie 2014 el a susţinut rugăciunea tradiţională care deschide o sesiune în Senat. Într-o întâlnire cu aleşi, el a îndemnat Washingtonul să apere cu încredere democraţia. "Voi sunteţi naţiunea din fruntea lumii libere", a spus el.

La începutul lui 2015, preşedintele american şi Dalai Lama au participat împreună la un mic dejun de rugăciune, într-un mare hotel din Washington. Dacă cei doi nu s-ar fi întâlnit faţă în faţă, Obama i-ar fi adus un omagiu liderului religios, "un prieten".

El este "un exemplu puternic a ceea ce înseamnă compasiunea, este o sursă de inspiraţie pe care o încurajăm să vorbească în favoarea libertăţii şi demnităţii tuturor fiinţelor umane", a declarat el.