Cum văd Statele Unite şi Europa sfârşitul războiului din Ucraina ANALIZĂ
0
Războiul pare a fi sortit să se prelungească mult timp, provocând o ruină devastatoare în Ucraina şi o puternică criză umanitară, scrie Washington Post.
Când Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu două săptămâni, lumea aproape în unanimitate se aştepta ca în curând să obţină victoria asupra vecinului său din vest. Dar acum, când ucrainenii se încăpăţânează să reziste forţelor ruse, blocându-le la graniţele oraşelor importante, administraţia Joe Biden şi aliaţii săi spun că nu văd un sfârşit clar al fazei militare a acestui conflict.
Washington Post scrie despre acest lucru , citând 17 oficiali ai administraţiei, diplomaţi, politicieni şi experţi. Situaţia pare condamnată să se adâncească într-un conflict şi mai mortal şi mai prelungit, care va duce la devastare în Ucraina şi o criză umanitară majoră. Odată cu începerea celei de-a treia săptămâni de război, preşedintele Biden şi echipa sa trec şi ei într-o fază mai întunecată şi mai dificilă a conflictului, când noua provocare este de a controla ceea ce nu poate fi controlat, şi anume preşedintele rus Vladimir Putin şi finalul său oricare ar fi acesta.
Administraţia Biden a încurajat cu succes NATO şi alţi aliaţi occidentali să folosească aproape toate pârghiile disponibile pentru a impune sancţiuni şi a-l pedepsi pe Putin. Dar toate aceste eforturi au avut până acum un efect redus asupra preşedintelui rus, care nu a făcut decât să-şi intensifice ofensiva militară împotriva oraşelor.
Orice rezultat va fi o pierdere pentru toată lumea. Chiar dacă Rusia eşuează, Ucraina va rămâne în ruine şi vecinii săi europeni cu povara unei crize umanitare. Oficiul ONU pentru Drepturile Omului raportează că din 24 februarie până în prezent, 516 civili ucraineni, inclusiv 37 de copii, au murit. Cu toate acestea, departamentul notează că pierderile reale pot fi mult mai mari. Iar un oficial al apărării american a spus că victimele în rândul ruşilor ar fi de aproximativ 4.000 de soldaţi.
„Cu cât acest lucru durează mai mult, cu atât este mai probabil ca Rusia să piardă şi mai mulţi militari”, a declarat publicaţiei un diplomat european, care a acceptat să vorbească sub rezerva anonimatului.
Fostul secretar adjunct al Apărării pentru Europa şi NATO, Jim Townsend, a spus că acum „toată lumea simte că avansează”.
„Sfârşitul jocului va fi foarte dificil, oricare ar fi el“ pentru că trebuie să-i faci faţă lui, să readuci Ucraina pe picioare şi, de asemenea, să te gândeşti la ce să faci cu sancţiunile”, a spus Townsend.
Strategia actuală a SUA, potrivit unui înalt oficial al administraţiei Biden, este de a avea grijă de costul economic ridicat al războiului pentru Rusia, precum şi de sprijinul militar pentru Ucraina, astfel încât pierderile ruseşti să fie cât mai mari posibil. Dar asistenţa militară a SUA rămâne limitată, deoarece Biden a precizat clar că ţara sa nu doreşte să intre în confruntare directă cu Rusia nucleară. Preşedintele american a spus că nu va trimite trupe în Ucraina. În plus, el şi alţi lideri NATO au respins apelurile lui Volodimir Zelenski de a închide spaţiul aerian ucrainean.
Americanii nu se grăbesc să-l contacteze pe Putin
Şi în ciuda eforturilor diplomatice, oficialii administraţiei Biden nu au avut practic niciun contact cu Putin de la începutul războiului, indicând faptul că nu există seriozitate din partea Kremlinul de a negocia. Acum, la începutul celei de-a treia săptămâni de război, Washingtonul nu a intrat în nicio conversaţie directă cu guvernul rus despre o posibilă retragere pentru a reduce violenţa sau a pune capăt vărsării de sânge. Un oficial american a declarat publicaţiei că guvernul SUA a menţinut în continuare canale deschise cu Rusia după izbucnirea conflictului, inclusiv prin intermediul ambasadei de la Moscova. În plus, există un canal telefonic de comunicare cu Ministerul rus al Apărării prin Cartierul General al Comandamentului European al SUA.
Publicaţia aminteşte că guvernele Franţei, Israelului, Turciei şi Ucrainei au menţinut canale deschise de comunicare cu Kremlinul încă de la începutul războiului. Dar toate negocierile nu au dus la nimic. Diplomaţii străini speră să-l convingă pe Putin să-şi relaxeze cererile pentru o „demilitarizare completă” a Ucrainei. Cu toate acestea, oficialii americani şi francezi sunt sceptici cu privire la astfel de discuţii. Negocierile de joi dintre miniştrii de externe ai Ucrainei şi ai Federaţiei Ruse în Turcia nu au dat nimic care să atenueze măcar puţin situaţia umanitară. În ciuda perspectivelor sumbre, oficialii americani spun că nu se grăbesc să-l contacteze direct pe Putin, deoarece consideră părerile sale despre diplomaţie ca fiind frivole.
„Este important să ne amintim că în timpul acestei crize create de Putin şi Rusia, am încercat să oferim o posibilă ieşire preşedintelui Putin. El este singurul care poate decide să accepte să folosească această ieşire. Dar până acum, cu fiecare ocazie de a face acest lucru, a călcat pe pedala de acceleraţie şi a continuat să se grăbească pe drumul său teribil”, a declarat secretarul de stat Anthony Blinken.
El a adăugat că administraţia Biden se aşteaptă la o „înfrângere strategică” pentru Putin şi Rusia, în ciuda oricăror „câştiguri pe termen scurt în Ucraina”.
Puţine indicii că „ruşii sunt pregătiţi pentru o diplomaţie serioasă acum”
Un înalt oficial al Departamentului de Stat a declarat pentru Washington Post că există puţine indicii că „ruşii sunt pregătiţi pentru o diplomaţie serioasă acum”.
„Este greu să propun vreo iniţiativă atunci când poziţia Kremlinului rămâne în spiritul: „Vom distruge Ucraina până când îşi va schimba constituţia... demilitarizaţi şi denazificaţi”, orice înseamnă asta”, a spus oficialul.
Unii analişti avertizează însă că administraţia Biden nu îşi poate permite pur şi simplu să stea pe loc şi să-i lase pe alţii să negocieze cu Moscova pe fondul bombardamentelor ruseşti pe scară largă asupra centrelor cele mai populate ale Ucrainei.
„Ruşii nu vor face concesii stând la masă cu francezii, turcii, israelienii sau ucrainenii”
„Ruşii nu vor face concesii stând la masă cu francezii, turcii, israelienii sau ucrainenii”, a spus Jeremy Shapiro, director de cercetare la Consiliul European pentru Relaţii Externe.
Politologul de la Rand Corp, Samuel Charap, a mai spus că încercarea de a negocia direct cu Rusia, folosind o anumită pârghie creată de cele mai recente sancţiuni şi alte restricţii economice, are sens. Chiar dacă şansele ca Putin să dea înapoi sau să-şi schimbe obiectivele sunt mici.
„Trebuie să facem ca preşedintele SUA să fie cel care încearcă să-şi schimbe obiectivele militare, să discute cu Zelenski şi o încetare a focului”, a spus Charap.
Cinci scenarii pentru încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina, care sunt luate în considerare de Occident
În Europa, sunt luate în considerare cinci scenarii principale pentru dezvoltarea şi încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina . „Bitzkrieg-ul” lui Vladimir Putin a eşuat, aşa că conflictul armat intră într-o nouă fază. Doi experţi militari olandezi de top Hans van Konginsbrugge (Clingendeal) şi Rob de Wijk (Centrul de Studii Strategice de la Haga) şi-au exprimat părerea despre ceea ce cred ei că este posibil sau imposibil în războiul actual.
Finalizare rapidă
Puţin probabil, din moment ce atât Rusia, cât şi Ucraina vor lucruri diametral opuse. Ambele părţi sunt încrezătoare că pot obţine mai mult. Rusia crede că poate întoarce valul războiului în favoarea sa, dar Ucraina luptă din greu şi se află într-o poziţie militară bună.
Conflict lung
Destul de posibil. Probabil că va dura câteva luni, în funcţie de rezistenţa poporului ucrainean. Oraşele sunt greu de cucerit. Logistica, adică aprovizionarea cu alimente şi muniţii, poate pune capăt conflictului pentru una dintre cele două părţi. Cu cât războiul durează mai mult, cu atât va crea mai multe probleme interne în Rusia. În plus, pentru ruşi este mult mai dificil să menţină controlul asupra Ucrainei decât să cucerească ţara. Acest lucru poate dura ani.
Revoluţia rusă
Mii de oameni au ieşit în stradă, dar ambii experţi consideră că revoluţia este puţin probabil să aibă loc, deoarece există represiuni dure şi majoritatea populaţiei ruse îl susţine încă pe Putin. În plus, nu există oameni care să poată gândi critic în apropierea lui Putin.
Utilizarea armelor nucleare
Experţii sunt de acord că acest lucru va duce la o escaladare gravă a situaţiei. Cu toate acestea, de Wijk crede că este posibil, deoarece Putin ar putea folosi arma nucleară pentru a forţa Ucraina să depună armele. De exemplu, o bombă poate fi aruncată într-o zonă îndepărtată ca avertisment şi demonstraţie.
Intervenţie internaţională
Linia Occidentului şi a NATO este acum clară: arme şi sancţiuni, dar fără lupte. Nicio ţară din afara Europei nu se va alătura războiului. Cu toate acestea, de Wijk consideră că o astfel de opţiune nu poate fi exclusă. Din moment ce este evident că un război adevărat nu ameninţă Occidentul, Rusia nu are trupe care să invadeze Polonia sau Germania.
La rândul său, Janice Gross Stein, director al Şcolii Munk de Afaceri Globale şi Politici Publice de la Universitatea din Toronto, consideră că Occidentul are două obiective care nu pot fi atinse.
"Liderii politici occidentali au două obiective concurente: să ajute Ucraina să supravieţuiască agresiunii militare brutale şi sângeroase ale Rusiei şi să prevină un război la scară largă între Rusia şi NATO. Incapacitatea de a atinge ambele obiective este principalul motiv pentru care partenerii occidentali refuză să închidă cerul deasupra Ucrainei. În acelaşi timp, alte modalităţi de reglementare (sancţiuni şi negocieri) nu dau rezultatele dorite.Ţările NATO vor trebui să meargă pe o linie subţire între limitarea Rusiei şi escaladarea conflictului”, a spus Stein.
Seth Cropsey, fondator şi preşedinte al Institutului Yorktown, fost ofiţer naval şi subsecretar al Marinei, avertizează că a început o nouă eră a competiţiei geopolitice şi că China ar putea folosi înfrângerea Rusiei în propriile scopuri.
"Invazia rusă a Ucrainei a inaugurat o nouă eră a competiţiei politice, dar nu un nou Război Rece. Liderii americani trebuie să se pregătească pentru un nou tip de competiţie geopolitică, care este mai intensă, mai periculoasă şi mai agresivă decât orice de la al Doilea Război Mondial. „China poate folosi izolarea economică şi politică a Rusiei pentru a-şi dezvolta potenţialul şi pentru a-şi creşte influenţa politică”, a spus Crospi.