Cafeneaua unui cuplu de români din Atlanta a fost desemnată una dintre cele mai bune din America
0
De vreo câteva zile bune, nu mă mai pot abţine să nu mă umflu în pene şi să mă bucur enorm pentru prietenii mei, Daniela Staiculescu şi Octavian Stan, doi ingineri cu doctorate care locuiesc în Atlanta de 18 ani. Prestigiosul website „The Daily Meal” a plasat Condesa Coffee din Atlanta, aflată în proprietatea lor, pe locul 10 din 50 în Statele Unite.
Cînd am încheiat de scris aceste rînduri, tocmai urmărisem pe Internet o transmisie în direct de pe canalul de televiziune Fox News 5 din Atlanta, în care un reporter foarte jovial nu-şi mai găsea cuvinte suficiente de laudă pentru al doilea set de cafea care se pregătea chiar în faţa ochilor lui şi a camerei. Un barman (barrista) tinerel, frumuşel şi elegant (purta papion!) a explicat procesul de a face cafea la Condesa. Proprietarii se zăresc undeva într-un colţ, obstrucţionaţi de un prim-plam pe reporter.
Cum de a ajuns Condesa Coffee din Atlanta (un oraş destul de mare, cu o populaţie de jumătate de milion de suflete) în direct la televiziunea locală? Cu cîteva săptămîni înainte, The Daily Meal, unul dintre cele mai la modă site-uri despre papa bun şi băuturi de soi, publicase topul celor mai bune 50 de cafenele din America, după o serioasă documentare. Ei bine, Condesa a înhăţat locul 10 (vă daţi seama?? Locul 10 în America!) în faţa multor cafenele cu mare ştaif cum ar fi Fourbarrel din San Francisco sau Budin din New York City şi locul cel mai tare dintre cele trei cafenele din Atlanta incluse în top.
Condesa Coffee după renovare
În afară de bucuria prietenească şi personală pe care o simt faţă de realizarea lor, recunoaşterea publică a localului lor pare să încununeze credinţa modernă că dacă faci lucruri din pasiune şi-ţi vezi de treabă aşa cum ştii tu cel mai bine, vei crea ceva de valoare, recunoscut ca atare. Ştiu, sună aşa cam ca ce ne spunea mama în clasa I, dar nu e frumos să mai afli din în cînd că aşa ceva se poate?
Să vă spun mai pe îndelete de ce mi se pare atît de important că proiectul prietenilor mei a fost recunoscut public şi care e morala.
În primul rînd, pentru că această cafenea este un hobby, un serviciu în afara serviciului pentru proprietari (în fotografia din dreapta), pe care îl fac printre crăpături şi după ce îşi termină treaba la joburilor lor principale - Octavian e inginer la Ericsson, Daniela este consultant pe teme academice la Universitatea Georgia Tech, iar cel de-al treilea coproprietar, Amin Rida, este doctor în inginerie şi cercetător la unul dintre cele mai tari firme de securitate din America.
Ca orice hobby, a fost născut din pasiune şi curiozitate activă pentru cafea şi mîncare de bună calitate. Dedicaţi în viaţa de zi cu zi procesului de a găsi, găti şi aduce în casa lor cele mai bune mîncăruri şi băuturi, era firesc ca atunci cînd au luat în stăpînire cafeneaua să se orienteze către cele mai bune ingrediente. Şi-aşa, Daniela şi Octav (împreună cu Amin, prieten din perioada de doctorat de la Georgia Tech) au hotărît să servească numai cafea Counter Culture, un distribuitor de cafea dintr-o singură sursă (cafea provenită fie dintr-o singură zonă geografică, fie chiar de la o singură fermă pentru a asigura o consistenţă şi unicitate a gustului - mare modă în cafelele de bună calitate acum); apoi s-au hotărît să servească sandvişuri şi gustări pe care nu le găseşti în cafenelele marilor lanţuri de cafea (cum ar fi Starbucks sau Pete's Cofffe) făcute pe cît se poate din ingrediente organice şi locale - unul dintre sandvişurile neobişnuite, dar devenite caracteristice ale locului, cu cartofi dulci, brânza de capră şi pastă de măsline a fost inspirat dintr-o vacanţă de cercetare a Danielei la mine în oraş, în California; bere la draft şi vin tot de provenienţă locală şi mai nou cocktailuri - pe bază de cafea, fireşte.
În al doilea rând, pentru că publicitatea pe care au făcut-o a fost minimă. Condesa are un website, meseriaş de altfel, sunt pe Instagram şi pe Facebook şi investeşte ocazional în reclame pe social media, dar nu are un buget consecvent şi substanţial pentru publicitate. Dar trebuie să amintesc că a mai luat o dată un premiu într-un concurs organizat pe Facebook de către Krups, unul dintre cei mai mari producători de echipament de făcut cafea din lume: Best Brew Award in anul 2013 susţinut, e drept, de o campanie de PR.
Capuccino la Condesa Coffee
În al treilea rînd, pentru că nu e uşor să ajungi acolo, în topul celor mai bune cafenele din America. Contrar credinţei generale din Europa - desprinsă de cele mai multe ori din media de proastă calitate - numărul cafenelelor cu cafea de calitate a crescut exponenţial în America în ultimii 14-20 de ani, în general în zonele cosmopolite unde a existat cerinţă pentru acest produs de lux. Dacă acum vreo 20 de ani, singura cafea pe care o puteai consuma în oraş era celebra - din nou din filme - cafea la filtru fiartă şi răsfiartă, uitată cu orele într-un container de sticlă pe un ochi electric pînă cînd se transformă într-o supă amară, acum majoritatea zonelor cu o populaţie diversă socio-economic oferă un număr impresionant de cafenele cu produse de calitate: espresso, latte, americano (asta e un espresso diluat cu apă fierbinte, aşa mai pe gustul americanilor, de unde şi numele), mocha, etc.
Deja celebrul Starbucks, care la început avea puţină concurenţă în domeniul cafelelor de calitate, a căzut pe o poziţie de umilinţă: dacă eşti cu adevărat cool, nu o să fii văzut într-o cafenea Starbucks. Poate doar dacă te afli într-o zonă mai puţin cosmopolită şi alegerea e Starbucks sau cafea de la Dunkin Donuts (un lanţ de magazine care vinde cele mai nesănătoase, dar delicioase gogoşi şi cea mai proastă cafea din lume - deşi unii s-ar supăra dacă ar vedea asta). Să găseşti cel mai bun bob de cafea, să faci alegerea dacă prăjeşti cafea la tine în local sau le iei gata prăjite, să fii atent la metoda de prăjire astel încât bobul să nu fie ars şi să-şi păstreze gustul dulce, să alegi cea mai bună metodă de a face cafeaua dintre atâtea (espresso, filtru, pour-over, la presă) a devenit o artă, iar clienţii expuşi la o concurenţă din ce în ce mai mare, au devenit mai pretenţioşi. Condesa a ales metoda pour-over a- o metodă în care apa fiartă este direcţionată într-un şuvoi subţire peste cafeaua proaspăt râşnită şi aşezată într-un filtru de hîrtie (cel mai bine din hîrtie care nu a fost albit cu clor) în două etape. La ora actuală, aceasta este considerată cea mai versatile metode de a face cafea pentru că poţi deţine controlul asupra fiecărui pas în acest proces - de la râşnirea bobului la tăria cafelei -, iar cafeaua nu pierde esenţa gustului său.
Să meargă bine cu cafeaua de calitate, au ales să servească ceaiuri de la Rishi Tea, un distribuitor de ceaiuri organice şi culese după standardele comerţului echitabil. Şi cum în America cele de-ale gurii nu merg bine la stomac decât cu o atitudine prietenoasă faţă de client, Condesa se mândreşte şi cu o echipă foarte preocupată activ de a veni în întâmpinarea clientului dublată de o reală pasiune faţă de arta de a prepara o cafea bună (pe bune!).
Deci – luaţi aminte - reţeta succesului: cafea de calitate, mâncare, bere, vin bun şi local şi, mai presus de toate, pasiune şi preocupare pentru calitate. De unde preocuparea pentru calitate? E simplu: din cartea „Zen and the Art of Motorcycle Maintenance”, de Robert Pirsig - „Zen şi arta reparării de motociclete” -, spun Daniela Staiculescu şi Octavian Stan. E greu al naibii de citit, dar cine ştie, poate ăsta este drumul către succes.
Ne vedem la Altanta, la Condesa Cofee!
Se încarcă comentariile...
