Un duş cu energie nucleară? Rusia testează o inovaţie climatică
0
Un oraş îndepărtat din Siberia are acum propria centrală nucleară în miniatură. O companie de stat rusă testează un nou model de încălzire rezidenţială pe care unii îl văd ca pe un instrument de minimizare a schimbărilor climatice, relatează New YorkTimes.
Îndepărtatul oraş siberian Pevek a introdus încălzirea nucleară cu doar un an în urmă. Sursa ei nu este un reactor tipic cu turnuri de răcire uriaşe, ci prima dintr-o nouă generaţie de centrale nucleare de dimenisuni mai mici şi potenţial mai versatile - în acest caz, la bordul unui vas care pluteşte în apropiere de Oceanul Arctic.
Pe măsură ce ţările de pe tot globul se întâlnesc în Scoţia săptămâna aceasta pentru a încerca să găsească noi modalităţi de a atenua schimbările climatice, Rusia a adoptat încălzirea rezidenţială nucleară ca o potenţială soluţie , sperând în acelaşi timp că poate aduce un avantaj competitiv. Companiile din Statele Unite, China şi Franţa iau în considerare construirea tipului de reactoare de mici dimensiuni ce sunt conectate în prezent la instalaţia de apă a oraşului Pevek.
„Este foarte interesant”, a declarat Jacopo Buongiorno, profesor de ştiinţă şi inginerie nucleară la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, într-un interviu telefonic. Aceste reactoare mici, a spus el, ar putea, de asemenea, să încălzească sere sau să furnizeze căldură în scopuri industriale.
„Ruşii sunt în faţă”, a spus el
Încălzirea rezidenţială cu energie nucleară este diferită de încărcarea cu energie electrică generată din surse nucleare. Încălzirea nucleară directă, încercată pe mici porţiuni ale Rusiei şi Suediei, circulă apa între o centrală electrică şi case, transferând căldura direct de la atomii de uraniu care se fisionează la locuinţe.
Încălzirea caselor cu energie nucleară are, de asemenea, beneficii pentru mediu, spun susţinătorii ideii. În primul rând, evită irosirea căldurii care este de obicei evacuată sub formă de abur prin turnurile de răcire conice ale centralelor nucleare, captând-o în schimb, opentru a fi utilizată în încălzirea rezidenţială, dacă clienţii sunt de acord cu aceasta.
Cu toate acestea, unii experţi sunt îngrijoraţi de riscurile potenţiale, subliniind numeroasele scurgeri şi accidente pe submarinele şi spărgătoarele de gheaţă sovietice şi ruseşti care au folosit reactoare mici similare. Submarinele nucleare s-au scufundat în 1989 şi 2000, de exemplu.
„Este tehnologie nucleară, iar punctul de pornire trebuie să fie că este periculoasă”, a spus Andrei Zolotkov, cercetător la Bellona, un grup norvegian de mediu. „Asta este singurul mod de a te gândi la asta.”
Un cuplu de localnici poate vedea noua instalaţie nucleară, care se află la aproximativ o milă distanţă, de la fereastra bucătăriei lor. Ea a spus că „şi-a făcut griji în primele două zile” după ce apartamentul lor a fost conectat la una dintre buclele de răcire ale reactoarelor. Dar sentimentul a trecut.
„Orice este nou este înfricoşător”, a spus Rozhkova. Totuşi, cineva trebuie să fie primul, a sugerat ea, adăugând: „Noi am fost cei mai apropiaţi, aşa că ne-au conectat primii”.
Experimentul din Siberia, a spus profesorul Buongiorno, ar putea juca un rol vital în a convinge ţările că utilizarea energiei nucleare pentru a limita schimbările climatice va necesita folosirea acesteia pe arie mai largă nu doar pentru a genera electricitate, sursa a aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră.
„Decarbonizarea reţelei electrice este doar doar un sfert din drum”, a spus el.
Profesorul Buongiorno a recunoscut că „în mod evident, acest lucru nu va funcţiona dacă oamenii nu se simt confortabil cu tehnologia”.
Experimentul cu încălzirea nucleară nu face din Rusia un cruciat al schimbărilor climatice. Unul dintre cei mai puternici poluatori ai lumii, ţara a adoptat poziţii contradictorii cu privire la încălzirea globală, dintre care Pevek însuşi este un exemplu: deşi face tranziţia la energie nucleară, beneficiază de schimbările climatice din Arctica, reînviind ca port pe măsură ce căile maritime devin mai navigabile.
Ruşii au, de asemenea, o istorie lungă şi zbuciumată de utilizare a tehnologiilor nucleare pentru aplicaţii civile, care nu sunt în general acceptate în altă parte. Uniunea Sovietică a luat în considerare detonarea bombelor atomice pentru a produce mine deschise şi săpa canale de irigaţii. Cu spărgătoarele sale de gheaţă, Rusia operează singura flotă civilă de suprafaţă cu propulsie nucleară.
În mai multe locaţii în timpul erei sovietice, inginerii au conectat un tip de reactor folosit pentru a crea plutoniu pentru bombe la casele din apropiere în scop de încălzire. Reactoarele au continuat să funcţioneze astfel ani de zile, chiar şi atunci când nu au fost necesare pentru fabricarea de arme.
Instalaţia nucleară din Pevek se află la bordul Akademik Lomonosov, un şlep de dimensiunea unui bloc. Ideea unor reactoare mici nu este nouă. În anii 1960, înainte ca mişcarea antinucleară să câştige teren ele erau văzute ca o tehnologie promiţătoare. Statele Unite ale Americii au operat un reactor bazat pe şlepuri pentru a electrifica Zona Canalului Panama din 1968 până în 1976, iar Suedia a folosit încălzirea nucleară într-o suburbie a Stockholmului din 1963 până în 1974.
Acum, alte două locaţii din Rusia, în afară de Pevek, folosesc încălzire rezidenţială nucleară; în acele cazuri însă, este un rezultat secundar al centralelor electrice mari.
În curând, în Pevek, baia de aburi comunitară a oraşului, sau bania, va fi şi ea alimentată cu energie nucleară. Compania nucleară de stat rusă, Rosatom, a conectat reactoarele la conductele de încălzire dintr-un cartier în iunie 2020. În prezent, extinde serviciul de apă caldă la întreg oraşul, care are o populaţie de aproximativ 4.500 de locuitori.
Cele două miezuri ale centralei sunt răcite printr-o serie de cicluri de apă. În fiecare reactor, prima buclă este contaminată cu particule radioactive. Dar această apă nu părăseşte niciodată centrala. Prin schimbătoare de căldură, transferă căldură - dar nu apa contaminată - către alte sisteme.
În Pevek, una dintre aceste bucle este sistemul de ţevi care ies din instalaţie, se ramifică şi furnizează apă caldă caselor.
Compania promovează o serie de caracteristici de siguranţă. Centrala poate rezista la prăbuşirea unui avion mic. Apa care circulă prin clădiri este la o presiune mai mare decât bucla de răcire din care derivă căldură în interiorul fabricii, împiedicând, teoretic, răspândirea unei scurgeri de radiaţii în oraş.
Locuitorii nu se pot debranşa de la căldură nucleară, dar au salutat în mare parte noua centrală. Maksim Zhurbin, viceprimarul, a spus că nimeni nu s-a plâns la audierile publice înainte de sosirea navei.
„Am explicat populaţiei ce se va întâmpla şi nu au existat obiecţii”, a spus el. „Folosim atomul paşnic.”
Irina K. Buriyeva, bibliotecară, a spus că a apreciat căldura şi electricitatea din belşug. Despre riscurile unei scurgeri de radiaţii sau explozii, ea a spus: „Încercăm să nu ne gândim la asta, sincer.”
Rusia este pe primul loc, dar nu este singura ţară care dezvoltă reactoare civile mici. Luna aceasta, preşedintele francez Emmanuel Macron a propus extinderea sectorului nuclear al ţării sale cu reactoare mici, ca parte a soluţiei la schimbările climatice. China construieşte reactoare plutitoare mici, modelate după designul rusesc.
Companiile din Statele Unite, inclusiv General Electric şi Westinghouse, au aproximativ o duzină de modele pregătite pentru testare începând cu 2023. Într-un exemplu extrem de miniaturizare, armata americană a comandat un reactor suficient de mic pentru a încăpea într-un container; două companii, BWXT şi X-energy, concurează pentru a livra dispozitivul răcit cu aer.
Germania, însă, a apucat o altă cale: ţara a decis să-şi închidă toate centralele nucleare după dezastrul de la Fukushima din Japonia în 2011.
Kirill Toropov, directorul adjunct al centralei nucleare plutitoare din Pevek, a declarat că beneficiile acesteia sunt deja vizibile la nivel local, invocând zăpada care este mai puţin murdară cu funingine de cărbune. „Trebuie să remarcăm acest moment ecologic pozitiv”, a spus el.
Domnul Rozhkov, în vârstă de 41 de ani, un contabil, care face duş şi îmbăiază trei copii în apă încălzită nuclear de un an încoace, a declarat că utilizarea de către Rusia a reactoarelor mici în spărgătoarele de gheaţă i-a dat încredere în tehnologie.
„Nu suntem îngrijoraţi de faptul că detaliile sunt încă puse la punct”, a spus el, „
Soţia lui a spus că sunt „credincioşi” şi a adăugat: „Sunt lucruri pe care nu le putem controla. Nu pot decât să mă rog pentru siguranţa noastră, pentru siguranţa oraşului nostru. Eu spun: „Doamne, este în mâinile tale.”
Se încarcă comentariile...
