Anchetă realizată de Andrej Matisak pentru Defence Matters

Johan Norberg, analist la Swedish Defence Research Agency:

Principalul obiectiv strategic este de a se antrena şi, dacă este posibil, de a-şi consolida capacitatea de a lansa şi desfăşura operaţiuni de luptă de mare intensitate la nivelul teatrului de război. Asta reiese din analiza exerciţiilor militare strategice ale Rusiei în perioada 2011-2016. Vestul ar trebui să se îngrijoreze de intenţiile pe care Rusia le are în materie de capabilităţi, de tipul de războaie pe care vor să le poată purta, şi nu că acest exerciţiu are loc astazi în Vestul Rusiei şi în Belarus (la fiecare 4 ani).

Tensiunile sunt politice. Exerciţiile militare sunt în înţelegerea mea în primul rând pentru dezvoltarea capacităţilor militare. Nu mă aştept ca exerciţiul ca atare să creeze tensiune suplimentară.

Michael Kofman,cercetător la Institutul Kennan (Woodrow Wilson International Center):

Există trei elemente ale acestui exerciţiu.

În primul rând, Rusia îşi testează capacitatea de a coordona formaţiuni inter-arme (combinate) şi logistica implicată în transferul forţelor terestre grele în regiunea baltică. În al doilea rând, este vorba de un exerciţiu de apărare civilă, conceput pentru a testa modul în care autorităţile militare şi civile vor reacţiona în condiţii de război total, de mobilizare a statului în faţa unei ameninţari existenţiale. În acest sens, se testează răspunsul Gărzii Naţionale şi al altor autorităţi la instabilitate internă, proteste şi alte asemenea scenarii.

În cele din urmă, exerciţiul este important pentru că semnalează Statelor Unite că Rusia are capacitatea şi voinţa de a interveni în Belarus, de a-şi apăra interesele şi de a se confrunta cu NATO. Scenariul este defensiv, dar anumite elemente ale strategiei ruseşti sunt în principal ofensive, deoarece implică constrângerea adversarului în timpul unei crize sau al unui conflict.

Ori de câte ori un stat efectuează manevre militare la scară extinsă, ele trebuie observate cu atenţie şi prudenţă din partea vecinilor. Si acest lucru mai ales pentru că Rusia are o istorie mixtă de utilizare în trecut a unor exerciţii anunţate şi neanunţate pentru a lansa operaţiuni de luptă împotriva unui alt stat, precum Kavkaz-2008 sau testarea surpriză a potenţialului operaţional în februarie 2014.

Atmosfera este încărcată în contextul unei confruntări mai largi între Rusia şi Occident, dar puţini sunt cei care se aşteaptă cu adevărat ca exerciţiul să fie preludiul unui plan ascuns sau al unei aventuri riscante. Majoritatea reacţiilor membrilor NATO au fost calme, deşi există întotdeauna o anumită panică şi un senzaţionalism mediatic care insoţesc astfel de evenimente.


Preşedintele rus Vladimir Putin (în centru) asistă, alături de ministrul Apărării Serghei Şoigu (în stânga sa), la exerciţiile militare „Zapad 2017“ FOTO Sputnik

Paal Hildeprofesor asociat, Norwegian Defence University College:

Un exerciţiu militar major ca Zapad 2017 are, în general, numeroase obiective, mergând de la obiective strict militare până la cele politice. Care sunt cele mai importante obiective strategice ale exerciţiului din perspectiva rusească, este greu de determinat cu certitudine. Există, probabil, mai multe astfel de obiective, iar semnificaţia lor relativă variază.

Din perspectiva militară, exerciţiul este o altă ocazie pentru a testa noile concepte, inclusiv lecţiile învăţate în Ucraina şi Siria. Din perspectiva politică, un alt obiectiv ar putea fi acela de a demonstra populaţiei ruseşti din Kaliningrad, dar şi Alianţei că armata rusă se poate deplasa rapid pentru a-şi apăra exclavele. Rusia ar putea dori, de asemenea, să intimideze Belarusul şi pe ceilalţi vecini.

Speculaţiile potrivit cărora Zapad 2017 ar putea fi o acoperire pentru planurile de a invada statele baltice sau Ucraina par să fie doar atât - speculaţii. 

În general, etalarea demonstrativă a puterii militare a fost un instrument cheie în încercarea lui Putin de a restabili statutul Rusiei ca o „mare putere“ în relaţiile internaţionale; inclusiv în Europa şi Orientul Mijlociu. Afişarea puterii militare, inclusiv în exerciţii care se bucura de o amplă publicitate internaţională, are inclusiv raţiuni de politică internă. Atenţia masivă pe care Zapad 2017 a generat-o atât în mass-media rusă şi internaţională este în sine un semn că astfel de exerciţii sunt un instrument politic extrem de util.

O serie de alţi factori sugerează însă că forţa şi echipamentul militar care vor fi implicate în exerciţiile paralele, care se desfăşoară simultan cu Zapad 2017, vor fi mult mai mari - poate până la 100.000 de militari.

Speculaţiile potrivit cărora Zapad 2017 ar putea fi o acoperire pentru planurile de a invada statele baltice sau Ucraina par să fie doar atât - speculaţii. Oficialii ruşi au respins în mod evident astfel de acuzaţii şi este greu de înţeles ce ar avea Rusia de câştigat dintr-o astfel de aventură militară. Există mai multe motive de îngrijorare cu privire la situaţiile în care forţele militare ale NATO şi ruseşti se apropie şi unde accidentele sau evenimentele neprevazute scapă de sub control. Ambele părţi sunt conştiente de acest pericol şi, probabil, vor încerca să păstreze distanţe sigure şi să de-escaladeze rapid, dacă este necesar. Cu toate acestea, cea mai evidentă preocupare din punctul de vedere al NATO este de natură politică.

Rusia a susţinut că exerciţiul va include un efectiv de 12.700 militari şi un număr redus de echipamente militare, plasându-l sub pragul din Documentul de la Viena necesar pentru a invita observatori. O serie de alţi factori sugerează însă că forţa şi echipamentul militar care vor fi implicate în exerciţiile paralele, care se desfăşoară simultan cu Zapad 2017, vor fi mult mai mari - poate până la 100.000 de militari.

Dacă acesta este realitatea, Zapad 2017 va reprezenta o încălcare flagrantă din partea Rusiei a spiritului Documentului de la Viena. Şi va reprezenta un alt pas înapoi din perspectiva consolidării încrederii în Europa.

Este Zapad 2017 un motiv de îngrijorare pentru NATO şi o posibilă sursă de tensiune? Este poate cam mult. Tensiune este un cuvânt prea puternic.

Garret Martinlector, American University:

Desi un pic speculativ, putem presupune că Zapad 2017 ar putea servi următoarele interese pentru Rusia. În primul rând, există scopul declarat de a simula răspunsul împotriva unei ameninţări teroriste sau al unei ameninţări asimetrice. Dar, pe lângă acesta, este probabil ca şi Rusia să vrea să-şi etaleze puterea şi, în special, să sublinieze capacitatea sa „de a impune costuri substanţiale unui adversar tehnologic avansat, Statele Unite“. Totodată, Zapad este şi o modalitate de a demonstra credibilitatea coercitivă a Rusiei.

Este Zapad 2017 un motiv de îngrijorare pentru NATO şi o posibilă sursă de tensiune? Este poate cam mult. Tensiune este un cuvânt prea puternic. Este adevărat că Rusia a organizat exerciţii ample înainte de conflictul din Georgia în 2008 şi înainte de anexarea Crimeei în 2014. Si cel mai probabil Rusia subestimează dramatic numărul forţelor implicate în Zapad 2017 (anunţând 12.700 de soldaţi, care o plasează sub pragul de 13.000 pentru care Rusia ar fi trebuit să invite observatori externi).

Dar, pe de altă parte, trebuie să vedem Zapad 2017 în perspectivă. Sunt multe ţări care desfăşoară astfel de exerciţii, iar Rusia a derulat multe altele înainte, fără ca ele să fie un preludiu pentru operaţiuni reale. În plus, o parte dintre exerciţii se vor desfăşura în profunzimea Belarusului la mare distanţă de frontierele poloneze şi lituaniene. Să nu mai vorbim că ar fi destul de nechibzuit ca Rusia să încerce să folosească exerciţiul drept un „ecran de fum“ pentru o operaţiune reală atunci când statele NATO monitorizează atent regiunea.

Konrad MuzykaIHS Jane’s Defence Weekly:

Obiectivul general al exerciţiului Zapad este de a testa modul în care Rusia, structurile sale de comanda şi control, forţele armate şi organizaţiile civile vor reacţiona dacă ţara se va afla în război cu NATO. Zapad a avut întotdeauna un caracter anti-NATO, astfel încât nu ar trebui să fie deloc surprinzător faptul că NATO este ţinta.

Acestea fiind spuse, Zapad este mult mai mult decât un exerciţiu militar. O parte semnificativă a structurilor de comandă şi control ale ţării precum şi organizaţiile civile sunt implicate în Zapad deoarece Moscova vrea să vadă cum acestea se mobilizează sau desfăşoară operaţiuni în condiţii de război sau în contextul unor situaţii de urgenţă sporită. Mişcarea curentă a trupelor, testarea gradului operaţional (cum ar fi cea de la începutul lunii septembrie, când s-a testat gradul de pregătire al celor 11 regimente de rachete intercontinentale), se încadrează probabil în ceea ce Rusia numeşte „perioada ameninţătoare“. Este momentul în care Moscova realizează că ameninţările sunt reale. Iar acestora trebuie să li se răspundă prin desfăşurarea de trupe şi îmbunătăţirea gradului de pregătire operaţională.

Zapad o să ne ofere o perspectivă detaliată asupra progreselor reformelor Forţelor Armate ale Rusiei, cât de rapid se mobilizează, a felului în care aceasta urmăreşte descurajarea adversarilor potenţiali. Ar trebui să învăţăm din acesta.

Este foarte probabil ca ambele părţi să-si intercepteze aeronavele de-a lungul Mării Baltice iar NATO va desfăşura activităţi de monitorizare electronică în zona Kaliningradului. Dar nu mă aştept ca tensiunile să depăşească pragul pe care l-am văzut în ultimii doi-trei ani.

Dmitry Gorenburgcercetător, CNA Corporation:

Prin desfăşurarea acestor exerciţii, Rusia a urmărit atât obiective militare, cât şi politice. În ceea ce priveşte componenta militară, Rusia încearcă să pună în evidenţă abilităţile sale de a desfăşura operaţiuni inter-arme la scară largă, care implică participarea mai multor ramuri ale forţelor sale armate şi necesită activarea reţelelor logistice care includ transferul forţelor dintr-o parte a ţării în alta.

Zapad 2017 şi alte exerciţii din această serie încearcă, de asemenea, să dezvolte cooperarea militară dintre Rusia şi Belarus, din moment ce Belarusul este cel mai capabil aliat militar al Rusiei şi în acelasi timp ocupă o poziţie cheie - de zonă-tampon între Rusia si statele membre NATO. În plus, o intervenţie a NATO în Belarus este percepută de Rusia drept una dintre cauzele cele mai probabile pentru o confruntare militară majoră între Rusia şi Occident.

Declaraţiile potrivit cărora exerciţiile militare ruseşti la graniţele sale sunt în mod inevitabil un precursor al intervenţiei în afară sunt un exemplu de selecţie subiectivă.

Din punct de vedere politic, Zapad 2017 are drept scop descurajarea Occidentului, accentuând capacitatea Rusiei de a contracara orice acţiune agresivă din partea NATO sau a statelor membre. În ciuda percepţiilor occidentale asupra agresivităţii Moscovei, Rusia continuă să se simtă relativ slabă în comparaţie cu Statele Unite şi aliaţii săi. În consecinţă, încearcă să-şi evidenţieze capacităţile de a se apăra, atât împotriva unui atac direct, cât şi împotriva eforturilor de schimbare a regimului. Articolele recente din presa occidentală despre magnitudiena exerciţiului sunt foarte utile în atingerea acestui obiectiv de către Rusia.

NATO ar trebui să trateze Zapad 2017 ca pe o oportunitate de a studia armata rusă si vulnerabilităţile sale, precum şi strategia sa defensivă pentru frontiera sa occidentală. Nu văd niciun motiv ca tensiunile să fie ridicate pe durata exerciţiului, cu excepţia îngrijorărilor nepotrivite exprimate de politicienii din statele NATO vecine cu privire la posibilitatea ca exerciţiul să fie o acoperire pentru o invazie rusească.

Declaraţiile potrivit cărora exerciţiile militare ruseşti la graniţele sale sunt în mod inevitabil un precursor al intervenţiei în afară sunt un exemplu de selecţie subiectivă. Rusia practică exerciţii militare la graniţele sale de câteva ori pe an, cele mai multe trecând neobservate de cei care nu sunt specialişti. Numai în două ocazii astfel de exerciţii au fost urmate de intervenţii străine, iar în ambele cazuri acestea au avut loc în timpul unor crize internaţionale majore, şi nu ca un atac surpriză. Rusia a indicat în repetate rânduri că nu este interesată într-o intervenţie în forţă în zona Baltică, atât pentru că nu vrea să ocupe un teritoriu ostil, dar şi pentru că liderii săi continuă să aibă încredere în determinarea NATO de a-şi respecta garanţiile articolului 5 faţă de statele baltice prin forţă armată.

Anchetă realizată de Andrej Matisak pentru Defence Matters.