Putin sporeşte represiunea. Promulgă legea care-i exclude pe opozanţi din alegeri şi pune căluş presei independente. „Nimeni nu mai este în siguranţă“
0
Autorităţile din Rusia au luat măsuri dure împotriva mai multor figuri independente ale opoziţiei, inclusiv operând arestări, percheziţii şi proceduri de anchetă. Preşedintele Putin a promulgat vineri legea care interzice colaboratorilor unor organizaţii ”extremiste” să candideze în alegeri, o măsură denunţată de către opoziţie, care o consideră drept un mijloc de a o neutraliza înaintea alegerilor legislative prevăzute în septembrie.
Legea - adoptată de Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, în mai şi de către Consiliul federaţiei, Camera superioară a Parlamentului, miercuri - a fost publicată pe portalul oficial al legislaţiei ruse, după ce a fost promulgată de către liderul de la Kremlin.
Acest text le interzice persoanelor implicate într-o organizaţie ”extremistă” să fie alese.
Legea, consideră criticii Kremlinului, îi vizează pe susţinătorii aopozantului politic Aleksei Navalnîi, după ce parchetul rus a cerut justiţiei să claseze organizaţiile opozantului drept ”extremiste”, la fel ca pe formaţiunile ultranaţionaliste sau religioase.
Rezultatul aceste proceduri judiciare lasă puţin loc de îndoială. Reţeaua birourilor regionale a opozantului, care a fost deja clasată drept ”extremistă” de către serviciile ruse de supraveghere financiară, şi-a anunţat autodizolvarea, pentru a se feri de eventuale proceduri judiciare vizându-i membrii.
Potrivit opoziţiei, puterea caută ”să facă curăţenie” înaintea alegerilor legislatove din septembrie, în contextul în care partidul Kremlinului, Rusia Unită, este nepopular în sondaje, din cauza uneistagnărieconomice şi multor scandaluri de corupţie.
Numeroşi critici ai puteriiruse au fost vizaţi de percheziţii în ultimele zile.
Andrei Pivovarov, care a condus organizaţia Open Rusia, cu legături cu oligarhul în exil Mihail Hodorkovski, a fost plasat în detenţie provizorie pe o perioadă de două luni.
Aleksei Navalnîi a fost încarcerat la întoarcere în Rusia, în ianuarie, după luni de convalescenţă în Germania, în urma unei otrăviri cu noviciok de care acuză Kremlinul. El a fost condamnat ulterior la doi ani şi jumătate de închisoare, într-un dosar din 2014 pe care-l denunţă drept politic.
Navalnîi a făcut greva foamei timp de 24 de zile, în semn de protest faţă de condiţiile de detenţie într-o colonie penitenciară situată la nord-est de Moscova.
Aleksei Navalnîi - care împlineşte vineri 45 de ani - anunţă într-un mesaj postat pe Instagram că ”mulţumeşte sincer tuturor persoanelor care(-l) înconjoară şi susţin” şi dă asigurări că-şi păstrează moralul.
„Sper să pot spune azi că succesul meu al anului este faptul că mă pot ţine departe de starea de spirit a unei «fiare în cuşcă»”, scrie el, evocându-şi detenţia şi ”numeroasele lucruri ciudate care mi s-au întâmplat în acest an”.
Autorităţile din Rusia au luat măsuri dure împotriva mai multor figuri independente ale opoziţiei, inclusiv operând arestări, percheziţii şi proceduri de anchetă. Site-ul critic de ştiri Newsru.com a trebuit să închidă după 21 de ani de funcţionare, iar Vtimes va fi întrerupt şi el, pe 12 iunie.
„Nimeni nu mai este în siguranţă”, avertizează Boris Vişnevski, membru al Consiliului oraşului Sankt Petersburg din partidul liberal Iabloko în publicaţia Ecoul Moscovei. „Aproape în fiecare zi legiuitorii puşi pe steroizi fac noi propuneri pentru interdicţii, pedepse şi restricţii legale. Oricine îndrăzneşte să ridice vocea cu privire la ceea ce se întâmplă sau care îi susţine pe cei persecutaţi, care cere schimbarea guvernului prin alegeri sau care participă la alegeri din partea opoziţiei poate fi acum zdrobit de maşina de represiune”.
Novaia Gazeta analizează închiderea Newsru, concluzionând că ”Ştirile oneste au devenit prea toxice pentru clienţii de publicitate. Este mai sigur pentru ei să-şi ducă banii către cei care scriu despre stilul de viaţă, festivalurile de gemuri de casă sau, în cel mai rău caz, despre geopolitică. Altfel, sunt acuzaţi că au finanţat opoziţia. Dar având în vedere percheziţiile nesfârşite efectuate în casele şi birourile politicienilor independenţi şi suprimarea susţinătorilor lui Navalny, închiderea Newsru pare extrem de simbolică”.
The Moscow Times preia mesajul pe care cei de la Vtimes l-au transmis cititorilor, înainte de închiderea publicaţiei:
”Motivul deciziei noastre nu este doar din teama de urmărire penală pentru îndeplinirea onestă a datoriei noastre profesionale. Când am lansat VTimes anul trecut, am anunţat că nu creăm un instrument de propagandă, ci o publicaţie independentă de înaltă calitate şi o platformă pentru schimbul liber de opinii constructive - fără a închide ochii la problemele existente şi fără a evita subiectele acute. Şi astăzi suntem mândri să spunem: am făcut-o! Dar am văzut singuri că autorităţile nu au nevoie de mass-media profesionistă”.
În ultimele săptămâni, autorităţile ruse au strâns şurubul în privinţa presei independente şi opoziţiei în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din septembrie.
O altă publicaţie online foarte apreciată, Meduza, cu sediul în Letonia, a fost, de asemenea, declarată „agent străin”, ceea ce a privat-o de resurse publicitare semnificative şi a obligat-o să lanseze o strângere de fonduri pentru a supravieţui.
Pe 14 mai, VTimes a fost declarat „agent străin” deoarece era înregistrat în Olanda, potrivit ministerului justiţiei. Site-ul a fost fondat anul trecut de dezertorii din cotidianul de afaceri Vedomosti - mult timp un punct de reper în Rusia - care au trântit uşa ziarului după ce acesta a fost preluat de oamenii Kremlinului.
În Rusia, organizaţiile sau persoanele declarate „agenţi străini” trebuie, conform unei legi din 2012, să se înregistreze la autorităţi, să efectueze proceduri administrative greoaie şi să indice clar acest statut în publicaţiile lor. Radio Svoboda, finanţat de Congresul SUA, clasificat în Rusia drept „agent străin”, a fost amendat drastic în ultimele luni pentru că nu a comunicat acest statut”.
Iar Europa Liberă relatează că purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zakharova a explicat că Moscova s-a văzut „obligată” să adopte măsura ca răspuns la acţiunile întreprinse de Statele Unite.
"Am fost nevoiţi să o facem pentru a ne apăra jurnaliştii şi spaţiul nostru de informare", a spus Zaharova la o masă rotundă privind legea „agentului străin” desfăşurată la Sankt Petersburg.
Zaharova s-a aflat într-un panel care i-a mai cuprins pe redactorul-şef adjunct al televiziunii RT finanţată de stat; directorul general al televiziunii ruse de la Sankt Petersburg controlată de stat; şi redactorul-şef al radioului Ecoul Moscovei, care este deţinut de gigantul gazier rus Gazprom.
Se încarcă comentariile...
