Erdogan, prins într-un riscant joc economic

Erdogan, prins într-un riscant joc economic

Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei Foto: EPA

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care este decis să câştige un nou mandat în fruntea statului la alegerile care vor avea loc anul viitor, este conştient de faptul că şansele sale vor scădea considerabil în cazul în care populaţia va avea dificultăţi financiare. Însă problemele se conturează deja, chiar dacă cifrele arată o spectaculoasă creştere economică, relevă „Politico“ într-o analiză pe această temă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Datele publicate pe data de 11 decembrie 2017 arată că Produsul Intern Brut (PIB) al Turciei a crescut cu 11,1% în al treilea trimestru al anului trecut, depăşind China şi India, dar şi aşteptările majorităţii economiştilor.
 
Numai că, adaugă publicaţia citată, în spatele acestor cifre se află o serie de riscuri, începând de la creşterea inflaţiei şi până la creşterea ratei şomajului şi a deficitului bugetar. De altfel, mai mulţi economişti afirmă că actuala creştere economică a Turciei este nesustenabilă. 
 
„Aceasta este, în mod clar, o economie care se supraîncălzeşte“, a declarat analistul turc Atilla Yeşilada de la firma de consultanţă GlobalSource Partners. „Generează prea multe efecte secundare pentru creşterea pe care o produce... acesta nu este tipul bun de creştere“, a afirmat el.
 
De altfel, în noiembrie, inflaţia a ajuns la aproape 13%, cel mai înalt nivel din ultimii 14 ani, cu mult peste ţinta de 5% a Turciei. Iar lira turcească s-a devalorizat cu 11% din septembrie, pe fondul tensiunilor dintre Ankara şi Washington şi al retoricii antioccidentale a preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, care continuă să-i îngrijoreze pe investitori.
 
Pe mâna unei femei
 
Pentru a-i linişti pe aceştia din urmă, Ankara a scos la înaintare o figură nouă: Hatice Karahan, singura femeie care îl consiliază pe Erdogan în materie de chestiuni economice. Venită din mediul academic, Karahan, care predă în continuare la Universitatea Medipol din Istanbul, s-a aflăturat echipei lui Erdogan în vară, după ce însuşi liderul de la Ankara i-a oferit postul.
 
Hatice Karahan a afirmat că această creştere, care a venit după un an de contracţie a PIB-ului ce a urmat tentativei de lovitură de stat, arată că economia Turciei este „rezistentă“, însă a recunoscut că ţara trebuie să găsească o formulă pentru a asigura o creştere sustenabilă.
 
„Pe de o parte, trebuie să creştem, dar, pe de altă parte, nu ar trebui declanşate vulnerabilităţi şi alte efecte secundare riscante cum ar fi inflaţia“, a declarat ea pentru „Politico“.
 
Dar, subliniază analistul economic Timothy Ash de la BlueBay Asset Management, Hatice Karahan, care are o solidă reputaţie profesională, nu este pe aceeaşi lungime de undă cu ceilalţi consilieri ai lui Erdogan, care par adesea să fie certaţi cu practicile economice tradiţionale şi care îl aprobă în mod constant pe liderul de la Ankara.
 
Un cerc vicios
 
Bunăoară, scrie „Politico“, preşedintele Turciei consideră că dobânzile mari sunt de vină pentru inflaţia ridicată, în timp ce teoria convenţională susţine contrariul.
 
Economiştii consideră că pentru a combate inflaţia, banca centrală a Turciei trebuie să crească dobânzile. O majorare semnificativă a ratelor ar încetini într-o anumită măsură creşterea, afirmă Ash, dar ar stabiliza volatilă liră turcească.
 
Numai că faptul că Erdogan nu este în favoarea acestei măsuri, dar şi faptul că partidul său, AKP, aflat la putere, continuă retorica referitoare la o mare creştere economică au pus banca centrală sub presiune. Liderul de la Ankara atacă public în mod frecvent instituţia. Ba chiar l-a acuzat pe fostul guvernator al băncii de „trădare“, întrucât păstrează dobânzile crescute. Iar în acest context, investitorii se tem că independenţa acestei instituţii se erodează. 
 
În acelaşi timp, Erdogan nu-şi permite o încetinire a economiei. În toamna anului viitor vor avea loc alegeri parlamentare şi prezidenţiale, iar succesul economic a fost principala promisiune electorală a AKP-ului. Astfel că potenţiale probleme economice ar putea să-l împiedice să câştige un nou mandat. Pe de altă parte, votanţii AKP sunt deja nemulţumiţi, a afirmat Atilla Yeşilada, explicând că aceştia resimt din plin faptul că preţurile au crescut. 
 
Pentru creşterea economică pe care Erdogan o vrea este nevoie de investiţii, numai că oamenii de afaceri din străinătate ocolesc ţara. Date publicate de Ministerul Economiei în noiembrie au arătat că, în comparaţie cu anul trecut, investiţiile străine au scăzut cu 19%. Discursul antioccidental al lui Erdogan nu ajută. Şi, deşi Harahan afirmă că Erdogan este „deschis ideilor critice“, analiştii se întreabă cât de mare este influenţa pe care consilierii săi o au asupra lui. 
citeste totul despre: