Eduard Şevardnadze, omul din spatele căderii Cortinei de Fier

Eduard Şevardnadze a încetat din viaţă la vârsta de 86 de ani

În 1985, anul în care Mikhail Gorbachev îl numeşte Eduard Şevardnadze ministru de Externe, acesta era un ilustru necunoscut pe scena internaţională. Şevardnadze a murit astăzi, la vârsta de 86 de ani, lăsând în urmă o legendă pe care chiar el însuşi a alimentat-o: aceea de „eliberator al Europei de Est”.

În ciuda lipsei de experienţă pe plan internaţional, acesta a jucat un rol important în reducerea folosirii armelor nucleare,  încheind acorduri la cel mai înalt nivel pentru a opri cursa de înarmare nucleară. Pe plan intern, liderul georgian nu a avut acelaşi succes, fiind alungat de la putere şi acuzat de corupţie. 

Eduard Şevardnadze s-a născut la 25 ianuarie 1928, la Mamati, în apropiere de oraşul Lanchkhuti, localitate din vestul Georgiei, pe atunci parte din Republica Federală Transcaucasiană, un teritoriu ce cuprindea Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. 

Tatăl său era dascăl şi, în acelaşi timp, un comunist înflăcărat. În ciuda opoziţiei mamei, în 1946 tânărul Şevardnadze se alătura aripii tinere a Partidului Comunist, avansând rapid în structurile politice. În 1972, acesta avea să ocupe funcţia de lider al comuniştilor georgieni, deschizându-i noi orizonturi şi oportunităţi celui care avea să arunce primul pumn de ţărână pe coşciugul comunismului est-european.

Lupta cu nomenclatura 

În anii '70, Şevardnadze a dus o luptă acerbă împotriva birocraţiei, încercând să introducă reforme şi idei bazate pe principiile economiei de piaţă. S-a aplecat foarte mult asupra propriului partid, de multe ori confiscând vilele luxoase sau maşinile liderilor comunişti şi eliberându-i din funcţie la cea mai mică bănuială de corupţie. 

Într-adevăr, reformele lui Şevardnadze, consideră mulţi analişti politici,  au avut un rol semnificativ, unii sugerând că georgianul a fost iniţiatorul reformei economice în URSS-celebra glasnost- nu Gorbaciov. Ca şi minstru de Externe, în ultima parte a anilor '80, acesta a fost martorul unor evenimente extraordinare pe plan internaţional, fiind catalizatorul multor iniţiative ce aveau, mai târziu, să capete conotaţie istorică. În această calitate, Şevardnadze a negociat o serie de reforme în domeniul proliferării armelor nucleare, cel mai important acord fiind cel de 1987, când o serie întreagă de arme nucleare au fost interzise la nivel mondial.

Tot Shevardnadze a iniţiat retragerea trupelor sovietice din Afganistan, jucând în acelaşi timp şi un rol important în obţinerea independenţei ţărilor din Europa de Est. 

Într-un interviu acordat „Adevarul“, în 2009, fostul şeful al diplomaţiei sovietice din timpul căderii Cortinei de Fier a vorbit despre evenimentele din '89: "Nu ne-am gandit la un contracandidat. Bineinteles, ne gandeam ca Ceausescu va cadea pana la urma, cunosteam situatia, stiam ca populatia este nemultumita, fiindca era dictatura unei singure familii. Dar nu am avut pe cineva pe care sa-l punem in locul lui. Stiti, totul s-a petrecut foarte repede", a mai spus Şevardnadze, subliniind si ca nu a stiut nimic despre teroristii care au tras in Romania in timpul evenimentelor din decembrie 1989 si ca, si daca ar fi stiut, acest lucru nu l-ar fi impiedicat sa efectueze vizita oficiala in Romania, care a avut loc in ianuarie 1990.

Un promotor al relaţiilor Moscovei cu Occidentul şi, în acelaşi timp, prieten al secretarului de Stat american James Baker, fostul preşedinte georgian şi-a atras şi mulţi duşmani în interiorul Cortinei de Fier. 

Demisia sa din decembrie 1990 l-a luat prin surprindere chiar şi pe Gorbaciov. Nemulţumit de faptul că „elemente conservatoare” din eşalonul politic rusesc capătă din ce în ce mai multă înfluenţă în interiorul Kremlinului, demisia sa a fost un avertisment pentru liderul URSS. Într-adevăr, când tancurile intrau în Moscova în vara anului 1990, părea că acesta avusese dreptate. 

Puciul nu a avut succes, Şevardnadze întorcându-se în fruntea diplomaţiei ruse în august 1991, de data aceasta la cârma unui minister ce reprezenta un imperiu căzut. 

Preşedintele Georgiei 

În anii ce au urmat după căderea URSS-ului, ţara sa natală, Georgia, se prăbuşea şi ea. Un război civil izbucneşte şi economia e grav afectată de perioada de tranziţie. 

În primăvara lui '92, Şevardnadze se întoarce la Tbilisi, după fuga fostului preşedinte, celebrul scriitor Zviad Gamsakhurdia. 

Acesta a reuşit să oprească războiul civil şi să restaureze ordinea, însă economia a rămas destul de fragilă în urma schimbărilor politice. În 1995, în urma unei încercări de asasinat asupra sa, este ales preşedintele Georgiei. Moşteneşte probleme cu separatiştii din nordul ţării-zonă ce în 2008 avea să fie disputată într-un alt război cu Rusia. 

Cariera sa politică a luat sfârşit în 2003, în timpul „revoluţiei trandafirilor", când presiunea publică şi nemulţumirea faţă de reformele economice lente l-au forţat să-şi dea demisia. Câţiva ani mai tărziu, într-un interviu pentru canalul britanic BBC, acesta mărturisea că „demisia sa a fost singura soluţie pentru evitarea vărsării de sânge”. 

Eduard Şevardnadze a fost o personalitate influentă pe scena politicii internaţionale, de multe ori mai popular decât mulţi alţi lideri sovietici. A devenit o voce influentă în Georgia, însă asta nu l-a împiedicat să se cofnrunte cu critici şi un nou mod de a face politică, unul pe care nu l-a acceptat sau încurajat. 

Şevardnadze a susţinut, în nenumărate ocazii, că ar fi ajutat la încheierea Războiului Rece şi la eliberarea Europei de Est, spiritul său democratic fiind cel mai contestat şi, într-un final, lovitura de graţie administrată chiar de cei ce înţelegeau democraţia în termeni diferiţi faţă de viziunea sa asupra spaţiului sovietic.  

Citeşte şi: 

SUA felicită Georgia, Moldova şi Ucraina cu ocazia asocierii cu UE: „Aplaudăm munca asiduă şi determinarea care au adus aceste ţări în acest moment“

Statele Unite aduc felicitări Georgiei, Moldovei şi Ucrainei în legătură cu semnarea Acordului de Asociere şi a stabilirii zonelor de comerţ liber şi comprehensiv cu Uniunea Europeană.

Rusia anunţă posibile măsuri economice „de protecţie” faţă de Republica Moldova, Ucraina şi Georgia

Rusia va introduce „măsuri de protecţie" împotriva Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei dacă se va dovedi că acordurile de asociere pe care aceste ţări le vor semna cu Uniunea Europeană vor afecta economia rusă, avertizează Ministerul rus de Externe, informează Mediafax.

NATO risipeşte speranţele de aderare ale Georgiei şi ale Muntenegrului

NATO a respins posibilitatea aplicării procedurilor formale de pregătire a intrării Georgiei în rândul ţărilor membre şi a decis amânarea deciziei de admitere a Muntenegru pentru încă un an,au declarat oficiali din cadrul alianţei nord-atlantice, miercuri.