Economia Rusiei se află sub asediu. Va face Occidentul primul mutarea care să-i ia avantajul lui Putin?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Strategul militar german din secolul al XIX-lea Helmuth von Moltke observa că niciun plan nu supravieţuieşte contactului cu inamicul, iar asta este în mod cert adevărat în cazul Rusiei sancţionate după ce a invadat Ucraina, scrie  Larry Elliott, editorul economic al The Guardian. Putin s-a gândit că rezervele sale de valută vor atenua şi cele mai mai dure sancţiuni, dar a subestimat unitatea Vestului.

În opinia editorului economic al The Guardian, totodată, sancţiunile impuse Rusiei îşi vor produce efectele în timp, iar „oboseala cu privire la Ucraina” riscă să tocească determinarea occidentului pe măsură ce criza costurilor de trai se adânceşte.

Creşterea ratei dobânzii de la 9% la 20%, introducerea unor controale dure ale capitalului, închiderea pieţei de acţiuni şi reprimarea dezacordului spun toate aceeaşi poveste: campania sa militară nu a fost victoria facilă anticipată de Putin. Rezistenţa obstinată a Ucrainei şi răspunsul occidentului au fost la fel de neaşteptate, iar acum economia Rusiei se află sub asediu.

De departe cea mai semnificativă sancţiune a fost limitarea accesului la rezervele Băncii Centrale a Rusiei a cărei menire e să protejeze de asaltul asupra rublei. Aceste rezerve funcţionează ca factor de descurajare faţă de atacurile speculative şi, în măsura în care sunt suficient de mari, pot interveni în piaţa valutară.

Dacă ar dispune de rezervele sale în valoare de 650 de miliarde de dolari, Banca Centrală ar putea converti o parte din ele în ruble pentru a le creşte valoarea.

În prezent, Moscova nu mai are aceste opţiuni după ce băncile occidentale i-au îngheţat o mare parte din active - peste 60% din ele, circa 460 de miliarde de dolari, sunt păstrate în monede străine sau instrumente financiare, iar Moscova nu poate apela la ele. Restul este păstrat în aur în Rusia. Totuşi, chiar dacă Putin ar găsi un cumpărător căruia să-i facă un discount, aurul ar fi dificil de convertit rapid în numerar.

În urma sancţiunilor, rubla s-a vulnerabilizat brusc, depreciindu-se cu o treime faţă de dolar şi ar fi coborât mai puternic dacă nu ar fi fost măsurile urgente de creştere a ratei dobânzii şi introducerea controalelor de capital prin care valutele să iasă din ţară.

Fără îndoială, efectele vor fi dureroase: o monedă slăbită va umfla inflaţia, în timp ce o dublare a costurilor creditării va adăuga la impactul sancţiunilor, împingând economia într-o recesiune profundă.

Kay Neufeld, şeful de prognoză la Centrul de consultanţă pentru Economie şi Cercetare în Afaceri, spune că în doi ani economia Rusiei ar fi mai scăzută cu 14% decât în cazul în care invazia Ucrainei ar fi fost oprită. Se vor pierde locuri de muncă, va fi lipsă de mărfuri importate. Economiile vor valora mai puţin.

Dar, după cum subliniază Neufeld, sancţiunile pot provoca durere fără a duce la o schimbare a conducerii sau la o schimbare a politicii, precum a fost cazul Iranului.

Aşadar, la 10 zile de la invazie, Occidentul are de luat o decizie importantă. Introduce cea mai mare armă economică care i-a rămas: adăugarea exporturilor de petrol şi gaze ale Rusiei pe lista de sancţiuni?

Sunt motive pentru ca Occidentul să nu apeleze la ea. În primul rând, UE primeşte 40% din gazele sale naturale din Rusia, iar găsirea unor surse  alternative de aprovizionare ar lua timp. Miniştrii de externe occidentali au discutat săptămâna trecută despre o interdicţie asupra sectorului energetic, dar sunt încă în faza în care discută despre reducerea dependenţei de Rusia, mai degrabă decât despre sancţiuni.

Motivul ezitării este evident. Preţurile angro la gaze sunt deja la niveluri record, în timp ce ţiţeiul a crescut cu 40% de la începutul anului. Sancţiunile occidentale ar duce la creşterea preţurilor petrolului şi gazelor – poate cu mult mai mult, pentru mai mult timp. Acest lucru ar spori inflaţia şi ar intensifica presiunea deja acută asupra standardelor de trai.

Deocamdată, guvernele occidentale acordă o prioritate mai mare obţinerii libertăţii pentru Ucraina decât presiunilor interne asupra alegătorilor lor, dar se impune acum să cântărească cât de multă durere sunt pregătite să îi provoace propriului popor. 

Când a luat decizia de a invada, probabil că Putin a socotit că oamenilor obişnuiţi din vest nu le pasă de Ucraina. S-a înşelat în privinţa asta, dar chiar şi aşa există riscul să se instaleze „oboseala Ucraina”, mai ales pe măsură ce criza costului traiului se intensifică.

În cele din urmă, Occidentul va trebui să decidă cât de tare îşi doreşte să-l învingă pe Putin. Pentru că, în acest caz, anumite lucruri trebuie să se întâmple. Sancţiunile vor trebui extinse la exporturile ruseşti de petrol şi gaze. În caz contrar, consumatorii europeni vor finanţa maşina de război a Kremlinului. Ministerele de Finanţe trebuie să ofere mai mult ajutor pentru facturile la energie, tratând această criză cu aceeaşi seriozitate ca şi Covid-19. Tranziţia către energie curată internă trebuie accelerată. Nu în ultimul rând, Occidentul nu ar trebui să se amăgească că sancţiunile vor funcţiona rapid. Trebuie să fie gata pentru o perioadă lungă de aşteptare, deoarece chiar şi cele mai dure asedii au avea nevoie de timp să-şi facă efectul.  

În lume

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite