Cum a ieşit la iveală vestea despre lichidarea numărului doi din al-Qaida. Iranul denunţă „informaţii fabricate” şi scenarii de tip Hollywood

Abu Muhammad al-Masri FOTO Times of Israel

Iranul a respins sâmbătă dezăluirea de vineri a publicaţiei New York Times citând oficiali din cadrul serviciilor de informaţii conform căreia numărul doi al al-Qaida, Abdullah Ahmed Abdullah, a fost lichidat în secret în luna august în Iran. Presa iraniană a scris la acea vreme că atacul i-a vizat pe un profesor libanez asociat Hezbollah şi pe fiica sa.

Pe numele lui de luptător Abu Muhammad al-Masri, care se se afla în Iran din 2003,  ar fi fost împuşcat pe 7 august de către agenţi israelieni care au acţionat la cererea Statelor Unite.

Abdullah Ahmed Abdullah a fost inculpat în SUA ca fiind creierul atentatelor din 1998 asupra a două ambasade americane din Africa, soldate cu cu 224 de morţi şi peste 5.000 de răniţi.

Iranul a respins dezvăluirile publicaţiei americane ca „informaţii fabricate” negând totodată prezenţa în Iran a membrilor grupării jihadiste sunite, relatează AFP.

Duşmanii Iranului, SUA şi Israelul „încearcă să pună responsabilitatea pentru acte criminale ale al-Qaida şi ale altor grupări teroriste în regiune legând mincinos Iranul de acestea şi scurcând informaţii fabricate în media”, a transmis într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Saeed Khatibzadeh.

Khatibzadeh a acuzat SUA şi pe „aliaţii săi din regiune” pentru a fi cerat al-Qaida prin „politicile lor greşite” şi a îndemnat media americană să „nu cadă în capcana scenariilor de Hollywood ale oficialilor americani şi zionişti”.

Oficialii din cadrul serviciilor de informaţii au declarat pentru The Times că Abdullah se află în „custodia” Iranului din 2003, dar trăia în regim liber într-o suburbie din Teheran cel puţin din anul 2015.

În ziua în care ar fi fost ucis în maşina sa, unde se afla cu fiica lui, văduva unui fiu al fostului lider al-Qaida Osama bin Laden, agenţia de stat iraniană IRNA a scris despre un incident similar identificând victimele drept Habib Dawoud, un profesor de istorie libanez de 58 de ani având legături cu Hezbollah şi a fiicei sale Mariam, 27 de ani. Un bărbat aflat pe o motocicletă a deschis focul asupra acestora, relata atunci presa fără a mai reveni cu rezultate ale unei anchete în acest caz.

Dar ulterior cel puţin o agenţie de ştiri iraniană a retras identitatea victimelor, relatează CNN. Ştirile iniţiale despre un profesor misterios pe numele lui Habib Dawood au părut suspecte din pricina faptului că acest nume nu apărea nicăieri în documentele oficiale şi nu a existat nicio reacţie în Liban după uciderea lor, cum nu au existat ştiri nici în presa pro-Hezbollah.

Identitatea victimelor ca fiind o persoană importantă din al-Qaida şi fiica sa, văduva unui fiu al fostului lider al grupării, a ieşit la iveală pe reţelele sociale şi anume pe un cont Twitter al unui anume „AnbaJassim” - un jurnalist freelance din Emiratele Arabe Unite. Acesta a susţinut că a primit confirmarea din partea veteranilor jihadişti ai războaielor afgane că e vorba de Abu Muhammad al-Masri, un egiptean de 57 de ani.

Potrivit lui Ali Soufan, un fost investigator FBI şi un expert în gruparea al-Qaida, al-Masri a respins o propunere iraniană de a se întoarce în Egipt, fiind eliberat în 2015 ca parte a unei înţelegeri făcute de Iran pentru a obţine eliberarea unui diplomat răpit de al-Qaida în Yemen.

În 2018 SUA au dubla recompensa pusă pe capul său şi al unui alt lider al grupării şi anume la 10 milioane de dolari.

În 2016, Washingtontul a acuzat Iranul şiit că adăposteşte membri al-Qaida şi le permite să treacă prin Iran. Teheranul, care a fost lovit de atacuri ale extremiştilor suniţia şi consideră al-Qaida grupare teroristă, a luat parte la lupta contra organizaţiei în principal în Siria şi Irak.

„Cu toate că America  nu s-a sfiit nici în trecut să lanseze acuzaţii false la adresa Iranului, această abordare a devenit rutină în administraţia americană curentă”, a transmis Ministerul de Externe iranian care a denunţat agenda „iranofobă”  a administraţiei Trump, parte a războiului său „economic, de informaţii şi psihologic” contra Iranului.