Armata din Egipt primeşte ajutoare în bani şi combustibil de la ţările bogate din Golful Persic

Armata Egiptului a fost acuzată de masacre de către Frăţia Musulmană. FOTO: Reuters

Statele din Golful Persic au oferit Egiptului un ajutor de opt miliarde de dolari (peste şase miliarde de euro), sprijinind armata ţării în eforturile de a îndepărta Frăţia Musulmană de la putere. Egiptul a primit banii la o zi după ce trupele militare au ucis zeci de susţinători ai mişcării islamiste, adunaţi în Cairo.

Masacrul celor 55 de egipteni, petrecut luni în capitala Cairo, a alarmat principalii finanţatori ai ţării, printre care se numără Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi Israelul, ţară care a încheiat un tratat de pace cu Egiptul în 1979, scrie agenţia de ştiri Reuters.

Însă cele mai bogate statele arabe din Golf, care nu au agreat niciodată Frăţia Musulmană, au arătat mai puţine rezerve şi au făcut donaţii generoase Egiptului. Emiratele Arabe Unite au oferit celei mai mari ţări din lumea arabă un grant de un miliard de dolari (780 de milioane de euro) şi un împrumut de două miliarde de dolari (peste 1,50 de miliarde de euro).

Arabia Saudită a finanţat Egiptul cu trei miliarde de dolari (2,35 de miliarde de euro) în numerar şi împrumuturi, la care a adăugat combustibil în valoare de două miliarde de dolari. Mai mult, ministrul de Externe din Emiratele Arabe Unite, Abdullah bin Zayed, a vizitat marţi Egiptul, fiind oficialul cu cel mai înalt rang care vizitează ţara musulmană de la demiterea lui Mursi.

În prezent, ţara este mai dezbinată decât oricând în istoria sa modernă, după ce au fost ucişi 55 de oameni de militarii care au deschis focul asupra susţinătorilor Frăţiei Musulmane, adunaţi în Cairo. Membrii mişcării islamiste au spus că victimele se rugau atunci când soldaţii i-au atacat. Pe de altă parte, guvernanţii dau vina pe islamişti şi îi acuză de instigare la violenţă.

Preşedintele interimar Adli Mansour, sprijinit de armată, l-a ales marţi pe economistul liberal Hazem al-Beblawi pentru postul de premier. În trecut, oficialul a fost ministru al Finanţelor în cabinetului lui Essam Sharaf, în 2011, care a condus guvernul în perioada de tranziţie după îndepărtarea dictatorului Hosni Mubarak.

Tot atunci, Mansour l-a numit şi pe Mohamed ElBaradei, laureat al Premiului Nobel şi fostul şef al Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice, în poziţia de vicepreşedinte al Afacerilor Externe. Cele două numiri au dispersat incertitudinile privind ocuparea unora dintre cele mai importante funcţii din guvernul actual.

ElBaradei a fost acceptat în cabinetul lui Mansour şi de partidul islamist ultraortodox Nour, care i-a sprijinit în trecut şi pe Mursi şi pe membrii Frăţiei Musulmane. Autorităţile din guvernul interimar au cerut conducătorilor Partidului Nour să-i convingă pe egipteni că mişcarea islamistă trebuie izolată.

Şeful statului egiptean a anunţat marţi calendarul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, menite să readucă ţara pe calea democraţiei, la mai puţin de o săptămână după ce primul preşedinte ales de popor, Mohamed Mursi, a fost îndepărtat de la putere. Susţinătorii armatei lui Mansour se află sub presiunea timpului, încercând să să grăbească alegerile parlamentare şi prezidenţiale.

Alte ştiri asemănătoare:

Noul premier al Egiptului le oferă Fraţilor Musulmani posturi în guvern

Noul premier egiptean, Hazem al-Beblawi, le va oferi Fraţilor Musulmani posturi în cadrul guvernului de tranziţie pe care a fost desemnat marţi să îl conducă, la şase zile după ce armata l-a înlăturat de la putere pe preşedintele islamist Mohamed Morsi.

Hazem al-Beblawi este noul premier al Egiptului

Preşedintele intermar din Egipt, Adly Mansour, l-a numit pe economistul liberal şi fostul ministru de Finanţe Hazem al-Beblawi în funcţia de premier în cadrul guvernului interimar, în timp ce autorităţile încearcă să grăbească alegerile parlamentare şi prezidenţiale.

„Butoiul cu pulbere” de pe Nil

Odată cu debarcarea preşedintelui Morsi, riscul ca Egiptul să ia calea unui război civil creşte exponenţial. Ambele tabere dau semne că se pregătesc de un potenţial conflict.

De ce nu vrea Israelul haos în Orientul Mijlociu

Departe de teoriile conspiraţioniste care afirmă că Israelul este implicat în orice conflict major din regiune (unele acuză chiar o implicare globală), realitatea este că politica statului israelian are în prim-plan supravieţuirea sa într-un mediu arab profund ostil.

Fraţii Musulmani îndeamnă islamiştii la revoltă după incidentele violente în care au murit peste 50 de egipteni

Reprezentanţii Frăţiei Musulmane au lansat un nou apel pentru simpatizanţii preşedintelui demis Mohamed Morsi de a ieşi în stradă marţi, după ce 51 de islamişti au fost ucişi ieri în timpul confruntărilor cu armata.