Şcoala în vremea războiului: „La nivel mondial, 264 de milioane de tineri n-au şansa să ajungă la şcoală sau să o termine“

Copii din Yemen care merg la şcoală în Sana'a, în februarie 2018; Fotografii: EPA

Pentru zeci de milioane de copii din toată lumea, începutul unui nou an şcolar nu înseamnă pregătiri temeinice, cu ghiozdane şi penare noi, cu apetit pentru cărţi şi dor de colegi de clasă. Dimpotrivă. Nu înseamnă decât o luptă grea pentru accesul la educaţie, chiar şi o educaţie precară, în condiţii de război sau cu statutul de refugiaţi la mii de kilometri de casă.

Cifrele avansate de UNICEF sunt îngrijorătoare: există 17 milioane de copii de vârstă şcolară care sunt refugiaţi în ţări afectate de conflict. Chiar şi pentru aceia care reuşesc, totuşi, să ajungă la şcoală, situaţia nu e prea bună – ONU arată că educaţia în situaţii de urgenţă presupune clase de 70 de elevi şi învăţători necalificaţi, informează BBC.

Nici la nivel mondial situaţia nu este prea îmbucurătoare. Ce spune UNICEF: „264 de milioane de copii şi de adolescenţi nu au şansa de a intra la şcoală sau de a o termina. Sunt împiedicaţi de sărăcie, discriminare, conflicte armate, situaţii de urgenţă şi chiar de efectele schimbărilor climatice”.

Fetele sunt de două ori mai vulnerabile decât băieţii să renunţe la şcoală în totalitate în astfel de zone de conflict.

De altfel, numai jumătate dintre copiii refugiaţi sunt înscrişi în şcoala primară.

Săptămâna trecută, Filippo Grandi, Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, a ridicat câteva probleme în ce priveşte situaţia copiilor refugiaţi şi a subliniat faptul că dacă aceştia nu au acces la educaţie, problemele lor viitoare se vor înrăutaţi în loc să se amelioreze. Numai un sfert dintre refugiaţi au acces la învăţământul secundar, conform unor rapoarte realizate de UNHCR.

Iată situaţiile, pe scurt, în câteva ţări cu probleme şi dificultăţile cu care se confruntă unele minorităţi, conform datelor furnizate de ONU.

Yemen

Sistemul de educaţie din Yemen „se află în pragul colapsului”, avertizează UNICEF. Războiul a afectat două milioane de copii, care acum nu au posibilitatea de a merge la şcoală, iar mulţi învăţători nu şi-au mai primit salariile de mai bine de un an.

Peste 1.200 de şcoli au fost avariate în timpul conflictului, iar alte instituţii şcolare sunt folosite drept adăposturi ori sunt ocupate de grupări armate.

„O întreagă generaţie de copii din Yemen se confruntă cu un viitor sumbru din cauza accesului limitat la educaţie sau chiar a inposibilităţii de a merge la şcoală. Şi chiar şi cei care rămân în şcoală nu primesc educaţia de calitate de care au nevoie”, a declarat Meritxell Relaño, reprezentantul UNICEF în Yemen.

Uganda

Momentan, în Uganda trăieşte aproximativ un milion şi jumătate de refugiaţi, inclusiv un milion din Sudanul de Sud, în condiţiile în care ţara s-a confruntat cu război, foamete şi cu o severă prăbuşire economică. 82% dintre refugiaţii care au ajuns anul acesta în Uganda sunt femei şi copii.

UNICEF a declarat Bidi Bidi, din nordul Ugandei, „cea mai mare tabără de refugiaţi din lume” şi „epicentrul unei crize umanitare în creştere”, care, până în prezent, a captat mult prea puţină atenţie sau finanţare din partea comunităţii internaţionale.

Iordania

Foto: Getty Images

Războiul din Siria a creat îngrijorări cu privire la „generaţia pierdută”: tineri care au pierdut mulţi ani de educaţie şi şansa de a se pregăti pentru o carieră, pentru a obţine deprinderile necesare pentru a practica o meserie.

În Iordania, sunt înregistraţi 650.000 de refugiaţi sirieni, dintre care 335.000 sunt copii, care trăiesc în condiţii descrise de UNICEF drept „extrem de grele”.

„Copiii sunt cei mai afectaţi de conflictul din Siria şi continuă să plătească un preţ incredibil de mare”, declară reprezentanţii ONU, subliind îngrijorarea pentru faptul că cei mai mulţi refugiaţi lipsesc de la şcoală. ONU spune că sprijinul pentru astfel de refugiaţi sirieni este „subfinanţat cronic” şi că un apel pentru ajutorarea lor a strâns numai 7% din fondurile de care era nevoie.

Nigeria

Peste 1,8 milioane de oameni au fost dislocate din cauza violenţelor produse de Boko Haram, dintre care un milion sunt copii.  „Copiii au fost ţinte, iar fetele au fost abuzate, exploatate şi violate”, spune UNICEF.

Iată mărturia unei fete de 15 ani, Saraya Silvanos: „Boko Haram a venit în casa noastră şi a încercat să îl găsească pe tatăl meu. Au vrut să mă ucidă. Am fugit şi am mers singură până la Minwao. Plângeam şi eram foarte speriată”.

„Satul nostru a fost atacat şi au ucis oamenii”,  spune şi Fatima Ali, care de asemenea a fost obligată să fugă de acasă. Fatima trăieşte de doi ani în tabăra de refugiaţi, unde merge şi la şcoală. „Îmi place sentimentul de unitate pe care îl am când merg în clasă. Şcoala ne ajută să ne gândim la viitorul nostru”, spune Fatima.

Republica Democrată Congo

Foto: Getty Images

„Situaţia umanitară din Republica Democrată Congo s-a deteriorat dramatic în ultimul an”, avertizează UNICEF.  Escaladarea violenţelor a dislocat multe familii şi le-a lăsat fără acces la sistemul de îngrijire medicală, la şcoli şi la apă potabilă curată. Sute de şcoli au fost atacate, distruse şi preluate grupările militare, astfel că accesul a sute de mii de tineri la şcoli a fost obstrucţionat.

Astăzi, în loc de a fi în şcoală, mulţi copii au fost recrutaţi de grupările armate.

Pe lângă toate aceste probleme, în RD Congo a fost înregistrată o epidemie de Ebola, iar printre primele victime sigure vor fi copiii.