Agenda franceză. Parteneriatul estic şi noile provocări.

Pornind de la recentele evenimente din zona estică a Europei, vom contura principalele declaraţii de politică externă ale Franţei în direcţia Parteneriatului estic, în baza informaţiilor oficiale oferite de către Ministerul Afacerilor Externe şi Dezvoltării Internaţionale precum şi de Preşedinţia Republicii franceze şi de alte instituţii şi organisme europene.

Declaraţia comună a triunghiului de la Weimar format din miniştrii de externe ai Germaniei, Franţei şi Poloniei, din data de 31 martie a.c., a analizat desfăşurarea evenimentelor din Ucraina de după vizita comună de la Kiev din februarie şi a salutat iniţiativa OSCE şi a Consiliului European, iniţiative prin care s-a încurajat depăşirea crizei politice din  estul Europei. Totodată, cei trei miniştri de externe şi-au exprimat opinia conform căreia este necesară o acţiune comună a Uniunii Europene la încălcările dreptului internaţional săvârşite de către Federaţia Rusă. Pornind de la scopul iniţial al Parteneriatului Estic- acela de a asista statele din partea estică a Europei în procesul de construire a unui stat democratic, prosper şi stabil-, aceştia reafirmă faptul că acest parteneriat nu a fost conceput şi nu este conceput  spre a fi direcţionat împotriva Rusiei. Autorităţilor ucrainiene le recomandă să implementeze în politicile propriii principiile stipulate în înţelegerea încheiată la Kiev la 21 februarie, principii care vor contribui la implementarea Acordului de Asociere. Aceste principii sunt incluziunea, democraţia, şi reconcilierea.

Participarea ministrului de externe francez, Laurent Fabius la întâlnirea non-formală a miniştrilor statelor Uniunii Europene de la Atena, între 4 şi 5 aprilie, ocazie cu care s-au discutat probleme precum criza din Ucraina, politica de vecinătate europeană, relaţiile cu Rusia şi criza umanitară din Siria, este un alt punct de reper pentru politica franceză.

În data de 8 aprilie, ministrul francez s-a întâlnit cu ministrul de interne federal, Thomas de Maizière, la Berlin pentru a discuta despre securitatea din vecinătatea Spaţiului Schengen, cooperarea dintre forţele de poliţie şi politica europeană de acordare a vizelor.

În data de 13 aprilie două declaraţii importante ale reprezentanţilor Franţei au fost înregistrate cu privire la situaţia din Ucraina. Prima dintre acestea aparţine preşedintelui republicii, acesta condamnând actele de violenţă săvârşite pe teritoriul ucrainean pe datele de 12 şi 13 aprilie. Totodată, preşedintele Fabius încurajează dialogul dintre părţi, precum şi participarea întregii comunităţi internaţionale pentru a găsi o soluţie paşnică de depăşire a crizei. Cea de-a doua declaraţie aparţine reprezentantului permanent al Franţei la Organizaţia Naţiunilor Unite şi a avujt loc în cadrul Consiliului de Securitate. Cu această ocazie, s-a afirmat necesitatea organizării unor alegeri democratice în data de 25 mai, garantată de prezenţa unor observatori internaţionali. Totodată, s-a subliniat rolul Federaţiei Ruse, ca membru a Consiliului de Securitate, de păstrare a stabilităţii euro-asiatice, a păcii şi securităţii în toate regiunile, indiferent de interesele proprii.

În data de 14 aprilie s-a desfăşurat întâlnirea Consiliului de Politici Externe condus de către Catherine Ashton, în cadrul căruia statele participante au re-afirmat refuzul de a recunoaşte anexarea Crimeei şi a Sevastopolului de către Federaţia Rusă, dar şi sprijinul acordat Republicii Moldova şi Georgiei în a semna Acordurile de Asociere până la sfârşitul lunii iunie.

Cu această ocazie, ministrul francez a condamnat, alături de celelalte state participante, violenţa din Ucraina pentru care Rusia poarta o clară responsabilitate şi a susţinut necesitatea de acţiona în scopul de arătate fermitatea Uniunii Europene, păstrând totodată deschisă calea unui dialog. Sanţiunile economice impuse Rusiei sunt una dintre căile de acţiune pe care le vor promova în continuare. Sprijinul oferit guvernului Ucrainei pentru organizarea de reforme democratice şi pentru organizarea alegerilor prezidenţiale din data de 25 mai sunt alte direcţii afirmate cu această ocazie atât de către ministrul francez cât şi de către ministrul englez.

În cadrul discuţiei dintre preşedintele Hollande şi preşedintele Obama din data de 14 aprilie, preşedintele francez a subliniat necesitatea de a evita provocările lansate de către forţele ruse. Pe de-altă parte, a precizat hotărârea statului francez de a implementa, alături de partenerii europeni, o politica graduală de sancţiuni adresată Rusiei. 

Pe parcursul unei interpelări în Adunarea Naţională din data de 15 aprilie, ministrul de externe francez şi-a exprimat din nou poziţia fermă în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina- poziţie bazată pe fermitate şi responsabilitate în raport cu Rusia. Fermitatea presupune aplicarea a trei categorii de sancţiuni, două dintre ele fiind deja aplicate, iar responsabilitatea prespune angajarea în stabilirea unui dialog cu Rusia pentru a o convinge de importanţa stabilirii unui guvern ucrainean legitim în urma organizării unor alegeri democratice în data de 25 mai. 

Întâlnirea din 17 aprilie a diplomaţilor reprezentând SUA, UE, Rusia şi Ucraina s-a ţinut la Geneva şi a avut drept scop stabilirea unor măsuri de depăşire a crizei din Ucraina. Printre măsurile pe care au convenit să le ia s-au numărat următoarele- evitarea acţiunilor violente, de intimidare sau provocatoare, dezarmarea tuturor grupurilor armate ilegale, returnarea uzului clădirilor confiscate în mod ilegal către proprietarii lor, precum şi eliberarea spaţiilor publice, acordarea de aministie protestatarilor care au şi-au predat armele. SUA, Rusia şi UE se angajează să acorde spijin misiunii speciale de monitorizare a OSCE, care la rândul său ajută guvernul ucrainean şi autorităţile locale în luarea de măsuri pentru de-escaladarea crizei politice actuale.

Cu ocazia întâlnirii cu reprezentanţii Germaniei, Marii Britanii şi Italiei din data de 24 aprilie, preşedintele Hollande a subliniat necesitatea implementării efective a acordului de la Geneva din 17 aprilie în scopul prevenirii unei deteriorări a situaţiei. De asemenea, s-a atras atenţia asupra datoriei Federaţiei ruse de a se abţine de la acţiuni provocatorii şi de intimidare şi de a garanta integritatea teritorială a Ucrainei, în concordanţă cu îndatoririle asumate recent la Geneva. S-a discutat şi despre importanţa ca grupul G20 să ofere un răspuns cât mai rapid, de necesitatea impunerii unor sancţiuni mai dure statului rus dar şi de importanţa acordării unui sprijin real misiunii de monitorizare a OSCE.  

Declaraţia membrilor G7, la care s-au alăturat preşedintele Consiliului european şi preşedintele Comisiei europene, cu privire la Ucraina din data de 25 aprilie a vizat recunoaşterea măsurilor luate de către Ucraina pentru respectarea prevederilor acordului de la Geneva în special în ceea ce priveşte tratamentul bandelor armate care ocupă în mod ilegal clădirile oficiale. Totodată, a atras atenţia asupra refuzului Federaţiei ruse de a lua măsurile convenite- nu a spijinit în mod public acordul, nu a condamnat nici pretenţiile separatiste care destabilizează Ucraina şi nici nu a cerut militanţilor să se retragă din clădirile oficiale şi să predea armele, inacţiunea care nu va atrage doar sancţiuni economice, comerciale şi financiare. Cu toate acestea, grupul statelor G7 reafirmă menţinerea deschisă a căii diplomatice.

Tot în data de 25 aprilie s-a desfăşurat întâlnirea dintre preşedintele francez şi primul-ministru polonez, Donald Tusk, o întâlnire menită să re-afirme importanţa legăturilor bilaterale cât şi chestiunea vitală a Uniunii europene energetice deschise de criza politică din Ucraina. Cu această ocazie, aceştia afirmă existenţa a două obiective importante cu privire la Ucraina- primul presupune asigurarea legitimităţii puterii prin organizarea de alegeri prezidenţiale democratice, iar ce de-al doilea spijinirea Ucrainei în scrierea unei Constituţii care să asigure respectul minorităţilor şi a descentralizării.

Politica pe termen mediu şi lung din domeniul energiei, o iniţiativă numită franco-poloneză, trebuie să vizeze obţinerea independeţei prin respectarea unor obiective care vor fi discutate şi la conferinţa de la Paris din 2015 – necesitatea stabilirii unor preţuri competitive pentru energie, necesitatea obţinerii unor surse de aprovizionare proprii, respectarea acordurilor cu privire la încălzirea climatică. Aceste obiective vor fi discutate şi în cadrul Consiliului european în luna iunie precum şi în toamnă, declară preşedintele Hollande.

Primul-ministru polonez a subliniat necesitatea sprijinirii furnizării de energie la nivel comunitar dar şi de dezvoltarea unei infrastructuri capabile să ofere întregii Uniuni Europene energie, ca o marcă a solidarităţi. Totodată, subliniază importanţă semnării de către Uniunea Europeană de acorduri cu alte state precum Statele Unite, Australia sau alte state mediteraneene pentru obţinerea de gaz lichefiat. De asemenea, este arătată oportunitatea independenţei oferite de energia atomică sau energia regenerabilă, două atuuri ale spaţiului european.  

Irimia Oana Iulia urmează masterul de Studii de dezvoltare şi etica relaţiilor internaţionale din cadrul Facultăţii de filosofie, Universitatea din Bucureşti şi este stagiar Foreign Policy Romania