Şeful Pentagonului, pentru FPR: Aducerea de echipament american pe Flancul Estic al NATO este o decizie care priveşte spre viitor
0
Operaţionalizarea vârfului de lance al NATO şi pre-poziţionarea echipamentului greu american pe Flancul Estic, inclusiv în România, au ţinut capul de afiş al reuniunii din această săptămână a miniştrilor Apărării din statele aliate, de la sediul NATO din Bruxelles.
Corespondenţă din Bruxelles - Şi de această dată, Rusia a fost marele elefant din colţul camerei în care s-au întâlnit responsabilii militari din statele Alianţei. Ash Carter, Secretarul american al Apărării, a descris răspunsul pe care NATO şi Statele Unite îl pregătesc în Europa post-Crimeea ca fiind unul “solid şi echilibrat”. “Anexarea Crimeii de către Rusia a violat dreptul internaţional, iar comportamentul său faţă de Ucraina, în general, este o încălcare a câtorva documente - am fost martor la semnarea celui din 1994 la Budapesta. De aici motivul pentru care noi toţi rămânem puternici şi echilibraţi în ceea ce priveşte Rusia”, a declarat şeful Pentagonului pentru FP România, în timpul conferinţei de presă de la Cartierul General al NATO.
Operaţionalizarea vârfului de lance
La ministeriala NATO din această săptămână s-a pregătit fundaţia pentru adaptarea alianţei. ”Viitorul arată diferit de cum arăta vara trecută, atât pe flancul estic al NATO, cât şi pe cel sudic şi este responsabilitatea Alianţei să asigure securitatea colectivă a membrilor(…) Iar acest lucru explică de ce momentul de astăzi este atât de important pentru NATO. Este un pivot către viitor”, ne-a mai declarat Ash Carter. Dincolo de dimensiunile recente la care NATO trebuie să răspundă, precum cyber şi componenta hibridă, adaptarea Alianţei se referă în primul rând la modul în care se asigură prezenţa forţelor aliate cât mai aproape de focarele de criză, în special prin exerciţii, pre-poziţionarea de echipamente grele şi regimul rotaţional. Iată esenţa celor două iniţiative, aşa-numita VJTF (Very High Readiness Joint Task Force), vârful de lance al Forţei de Răspuns a NATO (NRF), dar şi ceea ce Pentagonul numeste European Activity Set (EAS), care presupune staţionarea temporară de tancuri, vehicule de luptă Bradley şi mortiere cu autopropulsie pe Flancul Estic.
Toate aceste echipamente (numărul total de vehicule – inclusiv cele de sprijin - va trece de 1000, standardul unei brigăzi blindate) vor fi distribuite până la sfârşitul anului în Bulgaria, România, Polonia şi statele baltice, preponderent în apropierea bazelor de antrenament. Este o secvenţă care face parte din procesul de ajustare a prezenţei americane în partea de Est a NATO pentru facilitarea de exerciţii şi antrenamente.
Totodată, au devenit operaţionale şi capacităţile “vârfului de lance” (VJTF), o versiune interimară a forţei de reacţie rapidă aflată în prezent sub coordonarea Germaniei, Olandei şi Norvegiei. Ele au fost testate chiar săptămâna trecută în timpul exerciţiului Noble Jump desfăşurat în Polonia. Washingtonul va pune punctual la dispoziţia forţei de reacţie rapidă a NATO acele elemente care îi vor consolida capacitatea de a deveni expediţionară: mijloace de transport strategic în interiorul teatrului de operaţiuni; sisteme aeropurtate de supraveghere, recunoaştere şi culegere de informaţii; mijloace de realimentare în zbor; elicoptere de atac, PGMs, spijin naval, capacităţi aeriene şi maritime pentru operaţiuni speciale. “Toate acestea exemplifică faptul că NATO înţelege că trebuie să schimbe modul în care operează, cum investeşte, cum planifică, cum ia decizii pentru a răspunde noilor circumstanţe”, ne-a spus Secretarul Apărării Ash Carter.
Următorul pas?
Pe agenda NATO rămân însă multe goluri. Spre exemplu capacităţile anti-acces şi de interdicţie regională (A2/AD-în jargonul militar american) pe care Moscova le desfăşoară deopotriva în Kaliningrad şi Crimeea. Cu alte cuvinte exact acele sisteme antidote - a caror rază de acţiune muşcă semnificativ şi din teritoriul statelor de pe flancul estic - gândite să ţină la distanţă eventualele întăriri expediţionare pe care NATO le-ar trimite sub forma forţelor de reacţie rapidă pentru apărarea colectivă a statelor expuse. Este o variabilă care transformă mediul european de securitate şi care preocupa leadershipul forţelor terestre americane din Europa. „Preşedintele Putin şi-a consolidat semnificativ capacitatea de interdicţie a accesului în regiunea baltică şi în Marea Neagră. Sistemele cu rază lungă de acţiune din Kaliningrad şi Crimeea, sistemele de apărare aeriană, capacităţile de război electronic sunt semnificative şi nu putem să presupunem că, în eventualitatea unei urgenţe în Estul Europei, vom avea suficient timp să ne construim capabilităţile şi forţele“, declara generalul Ben Hodges în urmă cu câteva săptămâni pe scena forumului de securitate de la Wrocław.
Platformele din Kaliningrad şi Crimeea reprezintă o preocupare şi pentru forţele navale ale NATO pentru că pot pune în pericol “bunurile comune” regionale (precum libertatea de navigaţie în apele internaţionale): ”strategiile de tip A2/AD preocupă toate naţiunile pentru că au un impact asupra libertăţii de navigaţie. Este relativ uşor să construieşti un sistem care îţi restricţionează sau interzice accesul având în vedere câte lucruri se găsesc astăzi pe piaţă inclusiv drone subacvatice, mine, submarine, rachete de croazieră anti-navă. (...) Toate acestea ne preocupă, dar nu ne vor descuraja pentru că desfăşurăm exerciţii menite să menţină libertatea de navigaţie şi vom naviga conform regulilor, normelor şi instituţiilor care ne dau dreptul de a naviga în apele internaţionale oriunde în lume”, a declarat pentru FP România, vice-amiralul James G. Foggo III (Comandant Adjunct al Forţelor Navale Americane din Europa) şi unul dintre coordonatorii exerciţiului naval BALTOPS 2015.
În acelaşi timp, Pentagonul face “investiţii care au cel puţin în parte obiectivul de a contracara ameninţările de tip A2/AD din zona Europei. Spun în parte pentru că există şi alte ameninţări de tip A2/AD şi în alte părţi ale lumii. Deci aceasta este o componentă majoră a strategiei militare militare americane în general”, a precizat Ash Carter pentru FP România.
Octavian Manea este editorul FP România pe chestiuni de securitate şi apărare şi editorul român al proiectului editorial internaţional Defence Matters.
Se încarcă comentariile...
