Va găzdui Bucureştiul Agenţia Europeană pentru Medicamente?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ce sunt agenţiile europene? Instituţii care gestionează anumite politici decise la Bruxelles, colaborând cu direcţii ale Comisiei şi cu instituţii din statele-membre.

Câte feluri de agenţii există? Descentralizate (cele mai multe), executive, agenţii legate de politica de securitate şi apărare comună, agenţii EURATOM.

Câte sunt cele descentralizate? 34.

Când au fost înfiinţate? Cele mai vechi – în 1975. Altele sunt noi, fiind create în ultimii patru-cinci ani. Unele sunt în curs de organizare, cum e Biroul Procurorului European.

Cum se numesc? Cele mai multe poartă numele de agenţie, altele se cheamă oficiu, birou, fundaţie, institut, observator, comitet, centru sau autoritate.

Ce domenii acoperă? Iată doar câteva exemple: omologarea soiurilor de plante, siguranţa aviaţiei, egalitatea dintre femei şi bărbaţi, azil, droguri, traduceri, securitatea muncii, pensii ocupaţionale, căi ferate, produse chimice, poliţie de frontieră.

Unde sunt găzduite? În 23 dintre cele 28 de state-membre. Şase ţări (Belgia, Germania, Grecia, Olanda, Portugalia, Marea Britanie) găzduiesc câte două, iar Spania şi Franţa oferă sedii pentru câte trei.

Ce ţări nu găzduiesc nici măcar o agenţie? Bulgaria, Cipru, Croaţia, România şi Slovacia.

De ce Agenţia Europeană pentru Medicamente (AEM) îşi caută sediu? Fiindcă se află, ca şi Agenţia Bancară Europeană (ABE), în Marea Britanie, iar după Brexit ambele trebuie să îşi facă bagajele.

Câţi candidaţi există? Pentru AEM – 19, iar pentru ABE – 8.

Există criterii generale fixate pentru a alege? Nu. Dar o decizie a Consiliului European din decembrie 2003 menţionează că ţările recent intrate în UE au prioritate în faţa celor vechi. În plus, Comisia a explicat în iunie că trebui luate în seamă calitatea clădirii oferite, facilitatea accesului la un aeroport şi solididatea agenţiei naţionale corespondente.

Ce au făcut acum ţările care nu găzduiesc vreo agenţie? Patru din cele cinci – excepţia e Cipru – au prezentat candidaturi pentru AEM, nu şi pentru ABE.

E România printre favoriţi? Nu. Asta nu înseamnă că e lipsită de orice speranţă.

De ce pentru una, dar nu şi pentru alta? Aparent, este vorba despre faptul că numărul angajaţilor (890), ca şi al experţilor asociaţi la activitatea agenţiei (peste 35 de mii) e mult mai mare în cazul EMA. În Agenţia Bancară Europeană lucrează doar puţin peste 150 de persoane.

Cum se hotărăşte sediul? E o decizie politică, luată prin vot. Acesta va fi dat în Consiliul Afaceri Generale din noiembrie. Reprezentanţii guvernelor din 27 de state-membre vor avea la dispoziţie trei tururi de scrutin: în primul, ei vor desemna cele mai bune trei opţiuni, în al doilea vor selecta doi candidaţi, cei între care se va tranşa – la nevoie – într-o rundă finală.

Există favoriţi? Da.

E România printre favoriţi? Nu. Asta nu înseamnă că e lipsită de orice speranţă.

Care e cel mai interesant scenariu pentru noi? Acela în care Germania primeşte ABE, întărind rolul Frankfurtului pe scena bancară europeană, iar o ţară est-europeană – AEM.

Care e cel mai prost scenariu pentru Bucureşti? Cel în care Franţa insistă să primească AEM pentru Lille.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite