Summit-ul „Balcanilor Deschişi” a fost mutat de la Tirana la Elbasan din cauza protestelor în masă. Decizia, luată de prim-ministrul Albaniei, Edi Rama

Foto: Shutterstock / Urmare a protestelor, Tirana, capitala Albaniei a trebuit să renunţe la găzduirea întâlnirii summit-ului Balcanii Deschişi.

Întâlnirea liderilor din Albania, Serbia şi Macedonia de Nord, care trebuia să aibă loc la Tirana, pe fondul protestelor în masă, a fost mutată în oraşul Elbasan, situat la 40 km sud-est de capitala albaneză. Acest lucru a fost dat publicităţii luni de ziarul nord-macedonean „Free Press”, pe site-ul său.

Prim-miniştrii Albaniei şi Macedoniei de Nord Edi Rama şi Zoran Zaev, precum şi preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, urmau să se întâlnească în capitala Albaniei, în cadrul iniţiativei regionale „Open Balcans”.

După cum a arătat ziarul Free Press, decizia de a schimba locul pentru discuţiile viitoare a fost luată de premierul albanez.

Luni seara,  sute de protestatari au ieşit pe străzile din centrul Tiranei, manifestând împotriva proiectului Balcanii Deschişi. Protestul a fost iniţiat de fostul lider al Partidului Democrat al ţării de opoziţie, Sali Berisha, care a fost în trecut preşedinte (1992-1997) şi prim-ministru (2005-2013) al Albaniei. Demonstranţii încearcă, în special, să smulgă steagurile sârbe situate de-a lungul traseului şi să le ardă.

Proiectul Balcanii Deschişi

În octombrie 2019, liderii Serbiei, Albaniei şi Macedoniei de Nord au adoptat Declaraţia privind un spaţiu economic comun „Balcanii deschişi”, care implică libera circulaţie a mărfurilor, capitalurilor, serviciilor şi oamenilor în regiune. Anterior, în 2017, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a propus crearea unei uniuni vamale în Balcani care să unească piaţa ţărilor cu o populaţie de 18 milioane de locuitori (Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia, Albania).

Proiectul şi-a asumat deja refuzul membrilor săi de a avea un sistem comun de colectare a taxelor şi impozitelor interne, precum şi de a adopta restricţiile privind circulaţia mărfurilor şi aplicarea unui tarif vamal comun în toate ţările organizaţiei.

Uniunea Vamală Balcanică, conform propunerii lui Vucic, ar urma să acopere piaţa ţărilor al căror PIB în 2016 se ridica la 243,5 miliarde de dolari.