Stratfor: Indiferent cine va câştiga prezidenţialele din Moldova, există risc de proteste ample

Indiferent de cine câştigă preşedinţia Republicii Moldova după alegerile din 30 octombrie există riscul unor proteste ample şi potenţiale ciocniri între grupurile politice rivale din ţară. Acestea ar putea destabiliza ţara, consecinţele fiind resimţite atât de Rusia, cât şi de Occident, se arată într-o analiză Starfor.

Republica Moldova va organiza pe 30 octombrie, după două decenii, un scrutin prezidenţial pentru alegerea prin vot direct a şefului statului.  În ultimii 20 de ani, preşedinţii Republicii Moldova au fost aleşi de către parlamentarii, un proces care a condus în mod constant la impas din cauza fragmentării  scenei politice de  la Chişinăului. Dar, în urma unor proteste pe scară largă împotriva guvernării premierului  Pavel Filip, liderii moldoveni au convenit să revizuiască Constituţia pentru a permite alegeri directe pentru preşedinte.

Din anul 2009, Moldova a fost condusă de coaliţii pro-occidentale, care au devenit mai slabe şi mai divizate după fiecare guvernare. Certurile interne şi guvernarea ineficientă  au dus la deziluzie în rândul electoratului faţă de partidele pro-occidentale şi la o creştere importantă a sprijinului pentru formaţiuninile pro-ruse . De altfel, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, socialiştii au câştigă mai multe locuri în parlament, în ciuda faptului că  nu au putut forma până la urmă o coaliţia de guvernământ.

Acum, se pare socialiştii sunt creditaţi cu un rezultat mai mult decât bun. Liderul partidului, Igor Dodon, ce candidează la prezidenţiale, este creditat de mai multe sondaje de opinie, că va ieşi pe primul loc după primul tur al alegerilor din 30 octombrie, urmat de candidata dreptei Maia Sandu şi de liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu. Turul doi însă se anunţă foarte strâns şi imprevizibil, susţine Stratfor.

Înapoi spre Est?

Pentru a complica şi mai mult lucrurile, nu este clar ce influenţă va avea candidatul câştigător după preluarea mandatului, asupra politicii ţări. În prezent, preşedintele Republicii Moldova are mai puţină putere decât prim-ministrul. În mod legal, aceste puteri nu se vor schimba după alegeri . Dar un mandat primit în urma unui vot direct ar putea acorda Preşedinţiei o influenţă mai mare care ar putea duce la modificări substanţiale ale prerogativelor şefului statului în materie de politică internă şi externă.

Astfel de modificări ar putea deveni mai mult decât probabile dacă socialistul Igor Dodon va câştiga alegerile. El şi colegii săi socialişti au făcut presiuni mult timp pentru legături mai strânse cu Rusia. În calitate de preşedinte al Republicii Moldova, el poate fi capabil să să inverseze parcursul ţării dinspre Uniunea Europeană spre Uniunea eurasiatică condusă de Rusia. 

În 2014, Moldova (alături de Ucraina şi Georgia) au semnat un acord de asociere şi de liber schimb cu UE – căruia Dodon i s-a opus cu vehemenţă. Deşi el nu a promis în mod explicit să anuleze acordul Chişinăului cu Uniunea Europeană sau să înceapă aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică , alegerea sa ar duce cu singuranţă într-acolo.

Risc de destabilizare a ţării

Totodată, rezultatul alegerilor ar putea perturba status quo-ul în regiune şi să deranjeze impasul fragil din Transnistria, un teritoriu separatist din estul Moldovei susţinut militar şi economic de Rusia. În ultimii ani, tensiunile au crescut între guvernul pro-occidental de la Chişinău şi autorităţile pro-ruse de la Tiraspol, în timp ce NATO a crescut numărul de exerciţii militare în Moldova, iar Rusia în Transnistria.

În cazul în care Republica Moldova îşi schimbă cursul înapoi spre Rusia, negocierile stagnante ar putea fi redeschise. De cealaltă parte, o apropiere de Occident ar putea înrăutăţi relaţiile dintre Chişinău şi Moscova. 

Indiferent cine va ieşi preşedinte al Republicii Moldova se va confrunta cu reacţii ostile considerabile din partea adversarilor săi politici. În cadrul instituţiilor fracturate şi fragile ale ţării, opoziţia tinde să se manifeste prin proteste ample care, uneori, pot deveni violente. Ţinând cont cât de mare este miza la votul din octombrie, alegerile ar putea destabiliza ţara cu uşurinţă, cu efecte care vor fi resimţite, fără îndoială, departe de graniţele Republicii Moldova, notează Stratfor.