Raport: Ţările din flancul estic au nevoie de trupe permanente ale NATO

Pregătiri de exerciţiile Anaconda 2016 la Drawsko Pomorskie, în Polonia, FOTO Arhivă

NATO ar trebui să aibă trupe staţionate permanent în estul Europei pentru a asigura protecţie împotriva unor eventuale acţiuni agresive ale Rusiei, au precizat doi foşti decidenţi politici americani într-un raport care ar putea amplifica tensiunile din relaţia cu Moscova, relatează „The Guardian“ în ediţia online de marţi.

Cu doar câteva săptămâni înaintea summitului NATO de la Varşovia, Nicholas Burns, fost ambasador american la Alianţa Nord-Atlantică, şi generalul James Jones, fost comandant suprem aliat pentru Europa, fac apel la instalarea de trupe aeriene, maritime şi terestre permanente în ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituania), Polonia, România şi Bulgaria.

Ţările NATO discută deja despre planuri privind crearea unei forţe rotative de până la 4.000 de militari în estul Europei, reaminteşte „The Guardian“, potrivit Agerpres.

Miniştrii Apărării ar urma să parafeze aceste planuri la o reuniune la 7 iulie care va preceda summitul NATO. Creşterea numărului de trupe în estul Europei vine în întâmpinarea unei vechi solicitări a statelor din flancul estic al NATO.

În raportul lor, realizat pentru centrul de reflecţie Atlantic Council, cei doi foşti decidenţi politici americani îşi exprimă dorinţa ca forţa NATO să devină permanentă „atât timp cât Rusia îşi menţine poziţia agresivă“.

Potrivit lui Nicholas Burns, consilier al candidatei democrate la Casa Albă Hillary Clinton, prezenţa permanentă a unui „număr mic, dar simbolic“ de militari i-ar arăta preşedintelui rus Vladimir Putin că NATO este serioasă în ceea ce priveşte apărarea colectivă. „Nu vorbim despre a desfăşura un număr mare de trupe la frontieră, ci despre o forţă suficientă pentru ca Putin şi conducerea Rusiei să înţeleagă faptul că vom proteja statele baltice şi Polonia“, a precizat el.

Orice astfel de decizie ar urma să fie considerată drept act ostil de către Kremlin. Moscova susţine că intenţia de a amplasa batalioane rotative în Polonia şi statele baltice ar încălca un acord din 1997 conform căruia NATO nu poate să amplaseze „forţe de luptă substanţiale“ în Europa. Acordul prevede de asemenea că orice întărire „poate avea loc în cazul unei apărări împotriva ameninţării unei agresiuni“, comentează „The Guardian“.

În schimb, NATO afirmă că respectă înţelegerea din 1997 şi că nu desfăşoară un număr „substanţial“ de militari.

Burns respinge la rândul său afirmaţiile că staţionarea permanentă de trupe ar putea fi văzută ca o măsură agresivă sau că este vorba de forţe de luptă substanţiale. „Suntem o organizaţie de apărare colectivă. Prin instalarea unui număr mic de militari în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, ne afirmăm pur şi simplu dreptul legal de a proteja aceste ţări în mod defensiv“, a subliniat el.

În raportul celor doi foşti decidenţi politici se mai recomandă ca Alianţa Nord-Atlantică să continue „să dezvolte, să desfăşoare şi să integreze apărarea antirachetă colectivă“, precum şi „să accelereze infrastructura cibernetică din flancul estic“.

De asemenea, NATO ar trebui să încerce să creeze o misiune maritimă în regiunea Mării Negre, care să fie condusă de România, Bulgaria şi Turcia şi care să includă şi ţări partenere precum Georgia şi Ucraina, „ca răspuns la anexarea ilegală de către Rusia şi militarizarea ulterioară a Peninsulei Crimeea“, se mai arată în raport.

General american: NATO ar fi incapabilă să contracareze o invazie rusă asupra ţărilor baltice

La rândul său, un general american consideră că NATO este, la ora actuală, incapabilă să apere ţările baltice în cazul unei invazii din partea forţelor ruse, a estimat în săptămânalul german Die Zeit generalul Ben Hodges, unul dintre comandanţii militari americani în Europa.

„Este adevărat că Rusia ar putea cuceri mai repede statele baltice decât am putea noi reuşi să le apărăm“, a declarat pentru săptămânalul german „Die Zeit“ generalul Ben Hodges, comandantul forţelor terestre ale NATO. El a făcut această declaraţie în marja exerciţiului militar Anaconda-16, în curs de desfăşurare în Polonia, relatează agenţia France Presse, citată de Agerpres.

Aceste manevre, la care participă 31.000 de soldaţi din 24 de ţări ce luptă împotriva unui agresor imaginar denumit „Uniunea celor Roşii“, care are drept ţintă ţările baltice şi nordul Poloniei, se desfăşoară înaintea summitului NATO de la Varşovia din 8-9 iulie, în timpul căruia urmează să fie decisă întărirea prezenţei NATO în Europa de Est.

Criticate de Rusia, aceste exerciţii sunt oficial manevre militare poloneze, şi nu ale NATO, pentru a menaja Moscova, potrivit generalului american. „Unele ţări precum Germania sau Franţa considerau că este prea provocator faţă de Rusia ca aceste exerciţii să fie numite exerciţii ale NATO“, a spus el, potrivit „Die Zeit“.

Întărirea flancului estic al NATO, cea mai importantă schimbare de la sfârşitul Războiului Rece, consecinţă a anexării peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă şi a conflictului din estul Ucrainei, ar urma să fie confirmată în timpul summitului de la Varşovia. Această întărire va presupune în mod concret desfăşurarea, prin rotaţie la fiecare nouă luni, a unor unităţi ce formează în total o brigadă blindată în ţările baltice, în Polonia, România şi Bulgaria, notează AFP, potrivit Agerpres.