Primele trei tururi n-au fost de ajuns

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sala Parlamentului Estoniei FOTO baltictimes.com
Sala Parlamentului Estoniei FOTO baltictimes.com

Dintre cele trei state baltice, doar Lituania îşi alege preşedintele printr-un vot al cetăţenilor, în vreme ce letonii şi estonienii recurg la Parlament, urmând, de altfel, reguli electorale mai degrabă rare.

Astfel, în legislativul leton se votează până când unul dintre candidaţi obţine o majoritate simplă. Dacă nimeni nu o are, cel mai slab candidat e eliminat, iar cursa continuă cu restul. Şi tot aşa. În 2015, a fost nevoie de cinci runde pentru ca unul dintre aspiranţii la cea mai înaltă demnitate din stat să adune peste 50%.

Estonia are o procedură şi mai complicată. Majoritatea de care e nevoie în Parlament este una foarte puternică: două treimi din totalul aleşilor. Ca să candidezi, ai nevoie de susţinerea a cel puţin o cincime din deputaţi, iar numărul tururilor de scrutin e limitat: nu pot fi mai mult de trei. În caz că nu e ales cineva din primul tur, în următorul pot intra alţi candidaţi decât cei iniţiali. Dacă nici după trei încercări, nu e nimeni care să obţină sprijinul de care e nevoie, se constituie un colegiu electoral, format din cei 101 de membri ai legislativului şi din 234 de reprezentanţi ai tuturor adunărilor locale. În cursă intră primii doi clasaţi la votul din Parlament, dar pot participa şi candidaţi noi. De data asta, e nevoie de majoritate simplă, aşa că se poate organiza şi un al doilea tur, dacă e necesar, cu primii doi clasaţi. Nu e simplu, nu?

Anul acesta, primul tur s-a ţinut luni, 29 august. În competiţie s-au aflat trei candidaţi. Cele mai multe voturi, 40, le-a câştigat Eiki Nestor, preşedintele forului legiuitor: e social-democrat, partidul său fiind unul dintre cele trei care dă guvernul ţării. Pe locul al doilea, cu 26 de susţinători, s-a clasat doamna Mailis Reps: e membră a Partidului Centrist, care a avut, în general, o orientare pro-moscovită, mai ales de când liderul său, Edgar Savisaar, a încheiat un acord de cooperare cu Rusia Unită, formaţiunea lui Putin. Ca să capete puţină respectabilitate, inclusiv externă, candidata a declarat, pentru Politico, că nu e „prietena Moscovei”. Pe locul al treilea, având un vot mai puţin decât ea, s-a clasat Allar Jõks, susţinut de un alt partid din guvern, Uniunea Pro Patria & Res Publica, dar şi de Partidul Liber, nou intrat pe scena politică la ultimele alegeri. De profesie avocat, Jõks a fost acuzat că a apărat firme care intrau în conflict cu interesele statului.

Al doilea şi al treilea tur au fost organizate ieri. Reps şi Jõks au rămas în competiţie, în vreme ce Nestor a fost înlocuit de Siim Kallas, de la Partidul Reformei, cea mai importantă formaţiune din Estonia, din care face parte şi premierul actual, Taavi Rõivas. Kallas a fost şi el prim-ministru, dar şi şeful Băncii centrale, ministru de finanţe, ministru de externe şi, vreme de un deceniu, comisar european. A luat 45 de voturi, în vreme ce Reps a adunat 32, cu 11 mai multe decât Jõks. În ultima rundă desfăşurată în Parlament, când deputaţii au avut de ales între Kallas şi Reps, scorul a fost 42-26, alte treizeci de buletine rămânând albe. E semn că negocierile dintre partide nu au dat roade.

Cum nimeni n-a întrunit cele 68 de voturi necesare pentru a fi preşedinte, vor fi convocaţi cei 335 membri ai colegiul electoral, foarte probabil pe 24 septembrie. Nu e exclus ca în cursă să intre şi Marina Kaljurand, care deţine portofoliul afacerilor externe în guvernul actual. E neafiliată, e simpatizată de public, aşa că ar avea ceva şanse.       

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite